Dupa cum stim cu totii, natura a sadit in noi o dorinta dominanta de a trai; omul de rand, in general, nu poate intelege persoane care, cu o energie egala dar opusa, urmaresc sa se autodistruga, indepartand urgent tot ceea ce este partial si provizoriu pentru a-si atinge scopul final. Sinucigasul difera de multe persoane care se auto-intoxica si care reprezinta o problema foarte frecventa. in unele zone, la fetele de 15-l9 ani incidenta auto-intoxicatiilor este de >1% /an. Majoritatea auto-intoxi-catiilor nu se sfarsesc cu deces, dar in unele situatii
suicidul raspunde de 1/2 dintre decesele adolescentilor si este o problema in crestere la rstin-
Ci.l.2
Supradozarea este raspunzatoare de 4,7% din internarile in spital la persoanele de 12-20 ani.Intelegerea comportamentului suicidar Comportamentul suici-dar poate fi un mod de:
a Aparare a onoarei si a autonomiei, si evitare a rusinii (punctul de vedere latin).
A Evitare a lucrurilor inspaimantatoare, de ex. durere, sau a unui alt episod de depresie.
a Controlare a schimbarilor din familie, de ex. cand un membru al familiei este pe punctul de a pleca.
a Comunicare a mesajelor importante intr-un mod care nu trebuie sa fie ignorat.
a Castigare a puterii in afacerile familiei, prin extinderea conflictului.
Cauzele comportamentului suicidar. Depresia este cauza principala. Un precedent frecvent este o cearta cu un prieten. Imaturitate emotionala, incapacitatea de a face fata stresului,
slabirea legaturilor religioase, somajul si posibilitatea procurarii armelor si a medicamentelor (medicamentele psihotrope sunt cele mai raspandite otravuri) sunt de asemenea importante, dupa cum este comportamentul "imitator": cand o personalitate incearca sa se sinucida, vor urma si altii. Copin care traiesc sub un stres insuporil pentru obtinerea succeselor pot acum opta pentru suicid, de ex. in America sau Japonia unde suicidul finalizat este cauza decesului a >600 copii/an. Motivele frecvente sunt ramanerea in urma cu temele, iar daca aceasta este si propria ta stare dupa ce ai f'raba-tut cu greu prea multe ini din acest manual inchide, pentru numele lui Dumnezeu, aceasta sectiune si ia-ti o canta buna. Australia are cea mai mare rata de
suicid pentru rsta 15-24 ani: 16 /100 000.
In incercarea de a ajuta supravietuitorii exista sase etape:
a Eluare
a Acordul la un contract de ajutorare (p.396).
a Discutii cu familia cu privire la modul cum ar putea fi abordate problemele.
a Rezolrea problemelor prin facilitarea intelegerii de catre pacient a situatiei dificile si prin sublinierea modului in care a facut fata problemelor in trecut. Scopul este de a genera o capacitate mai mare de a face fata la probleme in viitor precum si de a ameliora problemele personale si sociale imediate.
a Preventia: clinici cu internare libera sau servicii telefonice permanente.
a Supravegherea -fie cu ajutorul familiei , fie cu ajutorul pacientului.
Eluarea Este asemanatoare unei tinte cu trei inele concentrice. Inelul interior este reprezentat de circumstantele tentativei, ce s-a intamplat in ziua respecti; au fost lucrurile normale la inceput? Cand au aparut sentimentele si evenimentele care au dus la tentati? Fa o descriere detaliata a acestora. A existat vreun ultim document (de ex. un bilet suicidar)? Ce a facut persoana dupa eveniment? Ce s-a asteptat sa se intample dupa tentati?
Inelul mijlociu este reprezentat de fundalul tentativei: cum au fost lucrurile in decursul lunilor anterioare? Era posibil ca tentati sa se produca in orice moment in decursul ultimelor luni? Care au fost relatiile importante in acest timp?
Inelul exterior este reprezentat de familie si de antecedentele personale (p.378).
Dupa cele mentionate anterior, ajungi la centrul tintei -intentiile care se ascund in spatele tentativei, sentimentele si intentiile actuale. Reprezinta tentati o dorinta de a muri (un semn grav, care nu trebuie ignorat); o dorinta de a trimite un mesaj cui; sau o dorinta de a schimba o situatie insuporabila? intreaba: "Daca ai parasi azi spitalul, cum ai face fata?" Examineaza starea psihica (p.380) pentru a descoperi daca exista vreo boala psihica.
Inainte de a interna pacientul, intreba-l de ce a venit la spital. "Singurul scop este de a te face sa te simti mai fericit?" Scopul trebuie sa fie de a obtine ce ce nu poate fi obtinut in afara spitalului. Daca internarea pare sa fie urgenta intreaba: "De ce fi externarea mai sigura peste cate saptamani decat acum?"