Analeptic cu o structura chimica inrudita cu barbituricele si glutetimida. Antagoni-zeaza starea de deprimare a SNC produsa de barbituirioe (coma barbiturica) sau alte hipnotice, fiind considerat un antidot nespecific. B. stimuleaza respiratia si reduce profunzimea narcozei (de exemplu prin tiopental). Efectele activatoare ale B. se pot evidentia pe EEG inainte de trezirea bolnavului. Stimuleaza centrii vitali bulbari, sistemul reticular activator ascendent, cortexul senzorio-motor si functiile vegetative. Actiunea este de scurta durata, 1020 minute, datorita oxidarii si eliminarii rapide. Nu are proprietati psihotone. Se utilizeaza ca antidot in
intoxicatia barbiturica sau pentru intreruperea narcozei. Se poate folosi de asemenea pentru activarea EEG in formele incerte de epilepsie. Efectele secundare constau din stimularea meolismului, tendinta la oscilatii tensionale, greturi, varsaturi, excitatie psihomotorie, insomnie, fibrilatie musculara localizata initial la nivelul fetei si al pleoapelor, urmata de cresterea tonusului musculaturii membrelor. Dupa doze mari pot aparea convulsii generalizate. Uneori apare o stare psihotica similara cu cea intilnita in sindromul de abstinenta barbiturica. B. nu se va administra la gravide, in stari de soc. La epileptici poate determina crize convulsive. Acestea sint grave la bolnavii tratati anterior cu rezerpina
. Preparate. Poso-logie. Ahypnonul'R) si Megimidul'R' contin 5 mg substanta activa/ml. Stimularea respiratiei se obtine prin injectarea i.v. a unei doze de 1 mg/kg. in cazul narcozei barbiturice, trezirea se poate obtine prin administrarea unei doze de 50 mg injectata lent i.v., urmata de repetarea la neie a unor doze de 25 mg, la 1 minut interval, pina la o doza totala de 200 mg. In intoxicatiile grave este necesara repetarea dozei initiale de 50 mg, la interval de 310 minute. Doza maxima este de 1 g. Concomitent sint necesare si alte mijloace de terapie intensiva. Administrarea B. trebuie suspendata cind apare hi-pertonia musculara deoarece se pot declansa convulsii. Datorita acestui risc exista opinia ca B. trebuie utilizat exceptional in cazurile de mai sus. B. poate fi intrebuintat in formele incerte de
epilepsie pentru activarea EEG. Aceasta se obtine dupa injectarea rapida i.v. a unei doze initiale de 25 100 mg, urmata apoi de doze succesive de 5 mg la intervale de 1530 secunde, putindu-se ajunge, dupa necesitate, pina la o doza maxima de 300 mg. La sfirsitul investigarii EEG se poate injecta i.m. in caz de neie 0,1 g fenobarbital Na i.m. (5, 6).