eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Termeni psihiatrici

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » termeni psihiatrici

Efecte secundare


Sint tulburari care apar dupa administrari repetate sau chiar dupa prima aplicare a unui medicament. E.S. se pot clasifica in: reactii alergice (de sensibilizare la un medicament sau o substanta cu structura asemanatoare acestuia, cu care organismul a venit anterior in contact); reactii analfilactoide (simptomatic se aseamana cu precedentele) se datoresc eliberarii histaminei din mastocite sub actiunea unor medicamente ca morfina, curara, hidrolizatele de proteine etc; reactii farmacogenetice, produse de un deficit genetic care se evidentiaza in urma administrarii unor medicamente: anemia hemolitica dupa prima-china, paralizia musculara de durata lunga dupa succinilcolina etc; reactii de idiosincrasie (de intoleranta la prima administrare a unui medicament), ele pot fi reactii alergice in care alergizarea s-a facut anterior, fara stirea bolnavului, sau pot aparea ca urmare a unei anomalii enzimatice, din cauza careia medicamentul nu poate fi meolizat normal; reactii de tahi-filaxie (de toleranta acuta, constind din diminuarea progresiva a actiunii unui medicament), se observa mai ales in conditii experimentale in cazul amfetaminei si efedrinei; in clinica au semnificatie numai in cazul utilizarii repetate a angiotensinei si trimetafan-d-camforsulfonatului (Arfonad(R)); reactii de toleranta, care pot fi: innascute,

constind din rezistenta permanenta la actiunea unui medicament, cistigate , acestea din urma se produc in urma administrarii repetate a unor medicamente al caror raspuns va diminua treptat (reactiile de acest tip se produc in cazul morfinei, barbituricelor etc, toleranta corelata cu fenomenele de dependenta si toxicomanie v. DEPENDENTA si TOXICOMANIA); reactii toxice reprezinta un grup eterogen de reactii adverse, de ex. lezarea ramurii senzitive a perechii a VUI-a a nervilor cranieni de catre streptomicina, cardio-toxicitatea antidepresivelor triciclice etc.

Aceste reactii toxice pot aparea prin supradozajul acut al medicamentelor sau in urma administrarii lor indelungate. Supradozajul se poate produce chiar la o doza terapeutica in situatia in care organele in care se produce biodetoxifierea

ficatul

sau eliminarea medicamentului

rinichiul

prezinta insuficienta functionala (supradozare relativa). Reactiile mutagene, teratogene si cancerigene pot fi considerate de asemenea reactii toxice. Pe linga sistematizarea prezentata mai sus, reactiile adverse mai pot fi prezentate tinindu-se seama de faptul ca medicamentele, actionind asupra sistemelor biologice complexe, pot actiona intr-un mod nefavorabil, determinind tulburari la nivelul aparatelor si sistemelor organismului. E.S. trebuie urmarite cu atentie deoarece pot imbraca cele mai diferite aspecte: Iritarea tubului digesti(ac. glutamic, bromurile, carbamazepina, clor-alhidratul, cofeina, fenotiazinele administrate per os, sarurile de calciu, per os, tranchilizantele), cresterea secretiilor tubului digesti(rezerpina), diaree (derivatii de Rauwolfia), agravarea ulcerului (cofeina, derivatii de Rauwolfia), intirzierea tranzitului (amfepramona, antidepresivele triciclice, barbituricele, ben-actizina, fenotiazinele, opiaceele), inhibarea florei intestinale (fenotiazinele), stimularea apetitului (clordiazepoxidul, diazepa-mul, rezerpina), diminuarea apetitului (amfetaminele, imipra-mina); tulburari functionale hepatice (fenacemida, fenotiazinele, imipramina); Tulburari cardiovasculare: deprimarea activitatii, hipotensiune arteriala, colaps etc. (barbituricele, pe cale i.v., derivatii de Rauwolfia, cloralhidratul, fenotiazinele, sulfatul de magneziu, pe cale i.v., tranchilizantele etc), cresterea TA (amfetaminele, metilfenidatul), tulburari de ritm (amfetaminele, calciul, i.v., cofeina, derivatii de Rauwolfia, fenotiazinele, tranchilizantele), iritarea endovenei (calciul, i.v., clorpromazina, i.v.); Tulburari respiratorii: deprimare, insuficienta (barbituricele, i.v., cloralhidratul, fenotiazinele, meprobamatul, opiaceele, sulfatul de magneziu, i.v.); Tulburari ale aparatului excretor: re-tentie hidrominerala (barbituricele, fenotiazinele), tulburari de mictiune (amfetaminele, imipramina, opiaceele, tranchilizantele); Tulburari neurologice: astenie, incoordonare motorie, tulburari de vorbire (barbituricele, neurolepticele, tranchilizantele), tulburari extrapiramidale (neurolepticele), convulsii (imipramina); Stimularea, deprimarea, agravarea starii psihice sau aparitia diferitelor tulburari psihice (amfetaminele, barbituricele, bromurile, cofeina, fenotiazinele, imipramina, opiaceele, tranchilizantele), hiposomnie (amfetamina, cofeina, dietilpro-piona, meclofenoxatul); Cresterea presiunii intraoculare, agravarea glaucomului (antidepresivele triciclice, diazepamul, fenotiazinele, imipramina); Midriaza (M-colinoliticele); Depuneri de pigment pe cornee (fenotiazinele), opacifierea cristalinului (fenotiazinele); Diferite modificari patologice la nivelul tegumentului si a mucoaselor (barbituricele, bromurile, difenilhidan-toina, fenotiazinele, opiaceele, imipramina, tranchilizantele); Tulburari ale hematopoezei (carbamazepina, difenilhidantoina, fenacemida, fenotiazinele, tranchilizantele); Modificari ale libi-doului, potentei si tulburari ale ciclului menstrual (carbamazepina, neurolepticele, sedativele, tranchilizantele); Tulburari endocrine (neurolepticele, in special fenotiazinele si derivatii de Rauwolfia); Alergie (barbituricele, fenotiazinele, difenilhidantoina); Efecte teratogene, cu tulburari de dezvoltare ale organelor si sistemelor (v. TERATOGENIA LA PSIHOTROPE). Un grup de medicamente poate da efecte secundare caracteristice (de ex. fenomenele extrapiramidale determinate de neurolepticele incisive), pe cind alte medicamente produc E.S. proprii substantei respective (ex. reactii de tip disulfiram, sindromul de impregnare la diazepam, eruptii cutanate caracteristice dupa bromuri etc). De multe ori E.S. nu apar izolate, ci sint prezente mai multe tulburari determinate de acelasi medicament sau de medicamente asociate. Reactia adversa reprezinta o interactiune nociva intre medicament, bolnasi starea sa patologica. In acest sens, dupa Guy Edwards (1977), efectele nedorite ale psihotropelor se pot grupa astfel: a). Reactii adverse rezultate ca urmare a unui efect terapeutic exagerat. Aceasta situatie se poate produce dupa un tratament de lunga durata sau dupa doze mari de medicamente. Astfel de E.S. pot aparea, de ex., dupa medicamente cu actiune deprimanta asupra SNC (sedative, tranchilizante sau neuroleptice), observin-du-se efecte sedative foarte intense. In unele cazuri, aceasta actiune deprimanta se poate extinde asupra centrilor vitali, rezultind tulburari grave; b). Reactii adverse, constind din actiunile farmacodinamice proprii unei substante (coexista cu efectul lor principal psihotrop). Astfel, sint efectele M-colinoli-tice sau de tip atropinic ale unor antidepresive triciclice, ben-aotizinei, fenotiazinelor etc; c) Reactii alergice (v. mai sus); d) Reactii de idiosincrazie, aparind instalarea intolerantei de la prima administrare a unui medicament. Acestea au un mecanism mai putin clarificat, putind fi legate de anumite insusiri farmacogenetice (deficit enzimatic) sau pot fi reactii alergice in cadrul carora este ignorata cauza sau momentul sensibilizarii. Astfel de exemple sint constituite de convulsiile care apar dupa antidepresivele triciclice; toxicitatea crescuta a feni-toinei la indivizii cu meolizare lenta a acestui medicament; apneea prelungita dupa suxametoniu, la bolnavii cu colineste-raza atipica; e) Agravarea unei boli somatice (de ex. porfiruria acuta intermitenta prin barbiturice).

Efectele secundare si interactiunile medicamentoase care pot constitui reactii adverse nu pot fi intotdeauna prevazute de farmacologia experimentala, ele aparind uneori numai in conditiile utilizarii clinice a medicamentelor. De multe ori este dificil de precizat daca este vorba de reactii adverse propriu-zise sau o simpla coincidenta. Uneori simptome identice cu cele considerate drept reactii adverse pot aparea la indivizii testati oare nu au primit nici un medicament (Reidenberg, citat de Edwards, 1977). Alteori individul poate avea o preocupare excesiva fata de actiunea medicamentului care i s-a administrat, focalizindu-si atentia asupra unor functiuni, pe care altfel le-ar fi ignorat, sau amplifica unele simptome pe care le-a avut anterior dar pe care le considera modificate in urma actiunii medicamentelor primite. De asemenea, bolnavul poate interpreta in mod patologic actiunea medicamentului sau scopul pentru care i s-a administrat, con-siderind ca a fost otravit etc, aparind astfel confuzii si dificultati in interpretarea reactiei adverse. In interpretarea gresita a efectelor secundare un rol important mai revine influentei sugestiei si a "efectelor adverse placebo". Pogge (1963) a descris posibilitatea aparitiei unor efecte secundare dupa placebo, con-stind in fenomene de deprimare sau, dimpotriva, de stimulare ale SNC Uneori aceste reactii pot interesa functiile diferitelor organe, alteori pot aparea modificari patologice dupa administrarea placebo-ului (dermatita medicamentoasa, edeme an-gioneurctice, diaree, varsaturi etc). Sint situatii cind medicul poate interpreta gresit aparitia unei reactii adverse, mai ales in cazurile in care exista un interes excesiin descoperirea vreunui fenomen deosebit. De multe ori este dificil sa se descopere de la inceput reactia adversa, aceasta aparind rar si obser-vindu-se numai dupa nu numar mare de aplicatii terapeutice, dupa un timp mai indelungat (de ex. "reactia la cas" la bolnavii tratati cu IMAO si care au consumat alimente continind tira-mina). Cunoasterea efectelor secundare si respectarea contra-indicatiilor este deosebit de importanta pentru evitarea unor consecinte grave (de ex. criza h
ipertensiva dupa asocierea IMAO cu simpaticomimetice sau alimente care contin tiramina). Aparitia oricarei reactii adverse trebuie consemnata si raportata prin sistemul de farmacovigilenta in vigoare in tara noastra. Aceasta raportare este necesara de asemenea pentru a descoperi un efect secundar care ar putea deveni eventual util pentru terapeutica (de ex. efectul sedatial antihistaminicelor fenotiazinice a dus la descoperirea clorpromazinei).



Alte materiale medicale despre: termeni psihiatrici

Mierea este o sursa bogata de calorii si o excelenta sursa de substante nutritive, opinie de necontestat si sustinuta de realitatea biologicA [...]
Usturoiul cel mirositor calmeaza Infectii, tensiune si ciuperci trateaza. Pentru oameni, plante si animale folositi! Intern si extern, ca baie la p [...]
Ca unul din sistemele integrale care asigura integrarea organismului uman (alaturi de sistemele cardio-vascular, respirator, digestiv, locomotor etc [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre termeni psihiatrici

    Alte sectiuni

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile