Tulburare de afectitate care traduce o crestere a tonusului afectiv, o exagerare a dispozitei in sensul veseliei, o hipertimie pozitiva. Starea de E. fiind la antipodul oricaror trairi neplacute, comporta o stare de multumire, de fericire, de confort, intregul comportament purtind amprenta tendintei spre optimism. E. se insoteste de accelerarea tezei gindirii pina la fuga de idei, tradusa in vorbire prin logoree si tendinta la glume, jocuri de cunte, predominanta asociatiilor prin asonanta si a rimelor, o mimica oaie, mobila, expresiva si o gesticulatie bogata. Filtrind totul prin prisma optimismului, pentru euforici nu mai exista nimic imposibil, vad totul in "roz", iau totul in gluma, trasatura care-i face deosebit de comunicati, sociabili, deschisi spre lume. Exista stari de E. de mica intensitate situate la limita normalului (generate de unele momente fericite, succese etc), precum si o predispozitie temperamentala spre E. si optimism a tipului picnic kretschme-rian. Tot in aceasta ultima categorie pot fi situati si unii hipo-mani "constitutionali" caracterizati prin permanenta buna dispozitie si tendinta spre hiperactitate. Ca stare psihopatologica, E. variaza ca intensitate (usoara, discreta sau zgomotoasa) si durata (permanenta, continua sau trecatoare si intermitenta). In forma usoara, E. poate sa marcheze debutul unor betii, cum ar fi cea alcoolica (faza vesela), eterica sau sa apara in unele intoxicatii (cu cafea, benzina). Unii toxicomani cauta drogul (opiu,
cocaina etc.) tocmai pentru starea de E. pe care o produce ("E. toxica"). In forma exprimata E. caracterizeaza in special accesul maniacal al psihozei maniaco-depre
sive, unde ia aspectul sau cel mai tipic, de E. expansiva, contagioasa, insotita de hiperactitate motorie, exuberanta, exagerarea instinctelor (in special a celor sexuale). Ea apare si intr-o serie de sindroame maniacale (ca in forma expansiva a PGP, ASC, oligofrenii, stari dementiale), imbracind unele aspecte particulare in functie de contextul clinic. Astfel, in PGP se insoteste de idei de grandoare absurde, la debili mintali si unii dementi (in special la cei cu presbiofrenie) se intilneste o E. neproductiva (bolnai fiind linistiti, satisfacuti). E. autentica, cu intregul sau corolar simptomatologie, trebuie deosebita de unele stari particulare, cum iar fi moria (v. MORIA), de starea de excitatie hebefrenica cu puerilism sau de E. rece, flegmatica, discordanta, detasata, lipsita de expansitate, neantrenanta pentru anturaj, din oligofrenie, sau de unii deliranti cu idei de grandoare, de putere si cu halucinatii cu continut incurajator, mobilizator, cu o stare de E. "megalomanica" sau de megalomanie euforica (Gayral). in
epilepsie si in unele intoxicatii se pot observa stari de extaz cu E. (Ghiliarovski). Unele stari de E. apar in totala discordanta si contrast cu decaderea fizica si psihica a bolnalor (cum ar fi cele care s-au descris in ultima perioada a
tuberculozei sau a sclerozei in placi).
