Act psihomotor, cu caracter imperativ, avind un debut si o oprire brusca; el este imprevizibil si incontro-labil de catre bolnav. Adesea I. este insotita de o tulburare a constiintei, care explica amnezia consecutiva

partiala sau totala. I. poate imbraca un caracter medico-legal. Clinic

dupa Gayral

exista urmatoarele tipuri de I. a). I. reflexe

in care intra actul impulsiv epileptic, I. din starea oniroida a confuziilor mintale, a schizofrenilor, alcoolicilor si delirantilor parafreni (delir de influenta, delir xenopatic); b) I. obsesi, in care ideea obsedanta a executarii unui act oarecare, prin opozitia subiectului, declanseaza anxietatea penibil resimtita, pentru ca, in final, actul sa fie realizat. Apare in psihastenie, neuroza obsesivo-fobiea, uneori in debutul schizofreniei, la anxiosi etc; c). Raptusul consta in executia semiautomata a unui act de multe ori antisocial. Se declanseaza brusc, adesea sub imperiul unei puternice anxietati. Raptusul melancolic, cu tentati de sinucidere, si cel schizofrenic sint modele clasice; d). Reactiile de scurt-circuit sint acte asemanatoare raptusului, dar mai putin brutale si automate, desi se pot finaliza dramatic (de ex. crima). Apar ca o consecinta a unor trairi afecti puternice si destul de des cu implicatii medico-legale. Ca tipuri de reactie scurt-circuitata se mentioneaza: fugile, furtul, dezertarea, agresiunea etc. Apar la psihopati, oligofreni, toxicomani etilici, in debutul schizofreniei etc. Ca forme particulare si discuile ca apartenenta la grupul L, se mai citeaza cleptomania, dipso-mania, piromania.