Termeni psihiatrici
NAVIGARE RAPIDA: »
Pagina principala » GHID MEDICAL
» psihiatrie
» termeni psihiatrici
Senilitate
in procesul normal al "imbatrinirii" organismului, care este lent, progresiv, avind particularitati in functie de individ, rasa, mediu geografic etc. poate apare o modificare in sensul agravarii acestei evolutii, oare, in ultima instanta, devine patologica prin tulburarile somatice pe care le genereaza. Altfel spus, daca senescenta ( SENESCENTA) reprezinta versantul normal al imbatrinirii, senilitatea il reprezinta pe cel patologic. S. trece de cele mai multe ori printr-un stadiu, sau etapa de presenilitate, dar se poate instala si relativ brusc (de regula dupa 6570 ani). Diferentierea S. de senescenta, mai cu seama in formele cu evolutie lenta si instalare insidioasa, este foarte dificila datorita "simptomelor" cvasisimilare. Mai tirziu insa, deficitul psihic,
tulburarile de comportament si afectivitate marcate, releva natura acestei imbatriniri. intocmai ca si in senescenta, factorii care declanseaza sau favorizeaza instalarea S. sint putin cunoscuti. Totusi se considera ca ereditatea are un rol destul de insemnat, dar mai ales unele boli si intoxicatii anterioare (agism, alcoolism), traumatismele cranio-cerebrale, apoi cele psihoafective etc. Probabil, pe linga toti acestia, mai sint si alti factori. Determinant poate fi eventual modul in care factorii diferiti ca valoare, prin sumare sau asociere, actioneaza asupra structurilor cerebrale (organice in general) si psihologice (ale personalitatii). Acesti factori actioneaza asupra creierului, probabil pe doua cai: directa si indirecta (prin tulburarile meolismului lipidelor, proteinelor, hidroelectrolitic, hemodinamic, in speta cerebrale etc). Din punct de vedere anatomic in S. predomina atrofia care cuprinde toate organele si tesuturile, dar neuniform. in general, leziunile senile se cantoneaza pe aparatul cardiovascular, renal si creier. Apar, din aceste motive,
anatos.com/naturist/plante-medicinale/remedii-naturale/tulburrile-de-menopauz24694.php" title="Tulburarile de menopauza" class="text">tulburari destul de importante in coordonarea miscarilor, in rezistenta fizica la efort, in functia senzoriala (hipoacuzie pina la surditate, tulburari de vedere) si senzitiva etc. Cele mai frapante modificari apar insa in sfera psihoafectiva. Unele din aceste simptome nu reprezinta altceva decit exagerarea fenomenelor caracteristice senescentei, altele insa traduc degradarea progresiva sau in etape a psihismului in totalitate. Pe acest fundal somato-psihic apar tulburari psihice diferite, intre care, ca entitate nozografica caracteristica, este
dementa senila ( DEMENTA SENILA), ca cea mai cunoscuta si mai grava. Tratament. in pofida unor rezultate interesante obtinute in studiul S., tratamentul ramine modest. in primul rind, nu se poate vorbi de o terapie activa si cu adevarat curativa, nefiind binecunoscute cauzele S. Practic se considera ca posibilitatile terapeutice se rezuma la tonificarea organismului, ameliorarea meolismelor, echilibrarea hidiroelectroritica, vitaminizarea, imbunatatirea circulatiei cerebrale etc. Cu rezultate bune este acreditata terapia cu gerovital, elaborata de scoala romaneasca de geriatrie (Milcu, Aslan), terapia cu tesut reticulo-histiocitar, Bogomolet etc. ( SENESCENTA). De mare importanta este ambianta psihologica familiala si sociala in care traieste bolnavul. Frecvent, acestia constituie o problema pentru asigurarile sociale, fiind internati in camine spital sau asistati la domiciliu. Uneori, pot ridica si aspecte medico-legale, prin actele antisociale comise ( DEMENTA SENILA si EXPERTIZA MEDICO-LEGALA).
