La fel ca si infectiile. I. de orice natura ar fi, endogena sau exogena, pot declansa tulburari psihice. De obicei, I. acute, masive, duc la instalarea unor tulburari psihotice de tip confuzional, in timp ce I. cronice, lente sau cu cantitati mici realizeaza cu precadere sindroame neurastenice prelungite, intretaiate uneori de bufee psihotice, delirante sau confuzionale. Etiologia psihozelor toxice este foarte riata. Teoretic, toate substantele chimice care, prin natura sau prin cantitatea in care sint absorbite in organism exercita o actiune masi asupra acestuia, pot provoca tulburari psihice. I. pot fi accidentale, voluntare (in scop de suicid sau crima), profesionale si terapeutice (prin supra-dozaj sau asociatii medicamentoase incompatibile). Dintre I. accidentale se mentioneaza: 1). L alimentare, cu alimente alterate, cu ciuperci si cu secara cornuta; I. cu metale grele (plumb, mercur), alcaloizi, arsen, fosfor, mangan, gaze toxice (oxid de carbon, pori de benzina etc). 2). I. industriale si profesionale sint cele mai frecvente; ele se pot produce cu metale grele, metaloizi, saruri toxice ale acestora, dar mai ales cu gaze toxice si substante organice volatile. I. profesionale pot imbraca si o forma acuta. 3). I. medicamentoase sint frecvente si destul de riate; in majoritatea lor, acestea au un caracter acut, sint voluntare sau accidentale (prin neglijenta si supradozare); nu sint rare nici I. medicamentoase cronice, in special la farma-codependenti. Se mentioneaza: I. cu barbiturice, bromuri, psihotrope (tranchilizante), hormoni (cortizon, ACTH), amfetamina, psihodisleptice etc. Tabloul clinic imbraca aspecte diferite: 1). In /. acute, loul psihic este zgomotos, bolnavul prezinta o stare de agitatie confuzo-onirica, mai rar o stare de inhibitie, pina la stupoare. Cind I. este masi, bolnavul intra rapid in coma, iar tulburarile psihice se pot instala la iesirea din starea comatoasa; bolnavul este dezorientat temporo-spatial sau fals orientat si prezinta o activitate onirica mai mult sau mai putin intensa, in functie de natura toxicului in cauza (v. PSIHOZA CONFUZO-ONIRICA), sustinuta de o activitate haluci-natorie bogata. Halucinatiile si iluziile, plurisenzoriale, sint predominant vizuale si au, de cele mai multe ori, un caracter terifiant. Ele pot avea chiar o oarecare specificitate in functie de natura toxicului. Astfel, in alcoolism predomina zoopsiile, in co-cainism, halucinatii liliputane, in I. cu mescalina, halucinatii vizuale panoramice. Halucinatiile din psihozele toxice, ca si cele din psihozele infectioase au caracter caleidoscopic, se succed rapid, derutind mult bolnavul, care participa activ la ele. Pe linga loul clinic de ansamblu din I. acute, se intilnesc si tulburari psihice mai bine individualizate in raport cu agentul toxic. I. medicamentoase realizeaza obisnuit louri confuzionale de la obnubilare la coma, in functie de doza si de medicament. Afirmatia este labila in special pentru I. cu bar-biturice, bromuri, psihotrope (neuroleptice, tranchilizante). Alte medicamente, ca digitala, ac. salicilic, atropina, beladona s.a., dau tulburari confuzo-onirice, cu un onirism intens, halucinatii si anxietate. Mai-exista si o a treia categorie de substante, care declanseaza psihoze delirante; I. cu iod si iodoform, I. cu chinina (foarte frecventa la femeile tinere care ingera doze mari de chinina in scop abortiv). Tot in aceasta categorie mai intra I. cu hormoni corticosuprarenali (ACTH, cortizon) si cu unele amfetamine (amfepramona). 2). In /. cronice, loul clinic este mult mai estompat si mai omogen, caracterizindu-se in principal prin astenie marcata, cefalee, somnolenta diurna, ameteli, scadere in greutate, diferite acuze somatice, cu caracter cenesto-pat; tulburarile de memorie, in sensul unei hipomnezii, in special de fixare, sint o regula. In unele cazuri, poate apare chiar sindromul Korsakov (amnezia de fixare cu confabulatie si po-linevrita). (v. KORSAKOV, SINDROM). Examenul somatic evidentiaza semne specifice ale intoxicatiei cu o anumita substanta, ca de ex. lizereul gingil si colica abdominala, in saturnism. Foarte frecvent se evidentiaza tulburari neurologice, expresie a leziunilor centrale organice, tranzitorii sau pasagere, provocate de toxic. Se intilnesc astfel: tremuraturi ale extremitatilor, tulburari ale ROT (exagerare, diminuare, abolire), semne neurologice de focar, nevrite periferice, sindroame extrapira-midale. Diagnosticul tulburarilor psihice din I. pune probleme dificile; el se face pe baza existentei sindromului confu-zo-oniric. Diagnosticul etiologic nu este usor; el are o mare importanta pentru aplicarea terapiei adecte. Diagnosticul diferential. Cind bolnavul este in coma, diagnosticul diferential se face cu toate starile comatoase: sculare, traumatice, I. endogene (uremie, diabet), infectioase. Starile confuzionale de origine toxica vor fi diferentiate de cele de etiologie infec-tioasa, traumatica, tumorala etc. in acest sens, de un mare ajutor pot fi relatiile anamnestice obtinute de la apartinator i, colegi de munca etc. Un diagnostic etiologic de certitudine se face prin dozari bio-umorale, cu ajutorul carora se evidentiaza agentul toxic; in cauza. Evolutia psihozelor toxice propriu-zise, respectiv dupa depasirea fazei de coma din I. acute, este in general favorabila. Tulburarile psihice se mentin cite zile, mai rar saptamini, dupa care diminua treptat in intensitate si dispar, de obicei fara urme. Sint si cazuri in care, datorita terenului modificat (vrrsta, o vulnerabilitate mare a SNC), evolutia se face spre o denivelare intelectuala progresi, re'a-lizind, in cele din urma, sindroame dementiale cu atrofii corti-cale si subcorticale vizibile pe PEG. in cazurile in care exista tulburari accentuate de memorie, in special de fixare la bolnavi mai vrrstnici, evolutia se face spre o psihoza Korsakov si de aici tot spre dementa. Tratamentul psihozelor toxice are, in general, doua latini: un tratament etiologic, destinat contracararii efectelor toxice si eliminarii agentului toxic din organism, si un tratament simptomatic. Acesta consta in asistenta de urgenta a I. acute si a starilor comatoase: spalaturi gastrice cu solutii neutralizante, sustinerea functiilor vitale prin analeptice cardiosculare etc. Pentru tulburarile psihice existente, se administreaza fenotiazine sau butirofenone, in prezenta unei agitatii psihomotorii si psihotone (meclofenoxat, lucidril, reactian bimanol etc), pentru cele cu inhibitie psiho-motorie. in toate cazurile, tratamentul se completa cu o vitaminoterapie masi.