Tulburari psihice. Tulburarile psihice in T.C, cel mai frecvent, completeaza un lou clinic care este dominat de o simptomatologie de ordin neurologic si care, coroborata cu examinarile paraclinice (in principal: arte-riografie cerebrala, EEG, examen fund ochi, PEG-fractionatar scintigrafia cerebrala, USEG, ventriculografie cerebrala), conduc la formularea diagnosticului de proces neoformativ ("inlocuitor de spatiu") intracerebral, precizind totodata si localizarea anatomica. Exista insa posibilitatea ca, cel putin in faza initiala a dezltarii procesului neoformativ, in relatie si cu sediul tumorii, uneori, tulburarile psihice, eventual temporar, sa domine loul clinic sau chiar sa reprezinte unica manifestare patologica. Sistematizarea tulburarilor psihice in T.C. se poate face dupa mai multe criterii: 1). Criteriul elutiv. Tulburari psihice paroxistice, permanente sau tranzitorii. 2). Criteriul semiologic psihopatologic: a), tulburari de activitate (inertie in actiuni, apatie, Aspontaneitate); b). tulburari afective (euforie, depresie, manie, moria); c). tulburari de constiinta (obnubilare, coma, confuzie mintala, stare de vis, stupoare, torpoare, inclusiv tulburari de tip automatism psihomotar); d). tulburari intelectuale (amnezie, capacitate de sinteza diminuata, hipopro-sexie); e). tulburari de perceptie (iluzii, halucinatii, halucinoza, metamorfopsii, tulburari de schema corporala); f). tulburari de rbire (afazie, de diverse tipuri, disartrie, mutism akinetic, asociate eventual cu tulburari praxice si gnozice); g). tulburari de somn (hipersomnie). 3). Criteriul sindromului psihopatologic. In principal da urmatoarele tipuri: a), sindrom de automatism psiho-motor; b). sindrom confuzional sau comatos; c). sindrom demential; d). sindrom depresiv; e). sindrom maniacal (excitatia psiho-motorie); f). sindrom neurotic, in special de tip neuroasteniform sau isteroid; g). S. psihotic, mai frecvent de tip Korsakov sau pseudoschizofren, in special hebefreno-cata-tonic. 4). Criteriul localizarii anatomice a procesului neoformativ cerebral, cu simptomatologie clinica determinata in special de particularitatile functionale neurofiziologice a zonei cerebrale respective. Valoarea acestui criteriu este mai mare, putind furniza si indici clinici de localizare cerebrala, mai ales cind tulburarile psihice sint asociate cu anumite semne neurologice particulare. In continuare, se prezinta sintetic tulburarile psihice sistematizate dupa criteriul topografic cerebral: Tumori diencefalice. Tulburarile psihice cele mai caracteristice sint reprezentate de sindromul confuzional, alteori, prin hipersomnie si in acest caz daca se reuseste trezirea bolnavului, el este dezorientat temporo-spatial. in acest cadru apare si mutismul akinetic sau, mai rar, halucinoza pedunculara, respectiv manifestari halucinatorii, asupra carora bolnavul pastreaza o atitudine critica corecta; dar halucinoza se poate asocia si cu obnubilarea constiintei, rezultind un lou clinic asemanator onirismului. Tumori de lob frontal. Tulburari afective, euforie si exaltari afective, in contrast cu starea fizica proasta a bolnavului; moria, respectiv manifestari puerile, farse, persiflari, pe un fond general euforic; fenomene de iriilitate; fenomene depresive, mai rare. Tulburari de activitate, ca inertie, apatie, absenta spontaneitatii miscarilor active; tulburari intelectuale de la amnezie de fixare pina la dezorientare temporo-spatiala, sindrom Korsakov, fatigabilitate intelectuala, diminuarea capacitatilor de sinteza a gindirii, care, in forma cea mai exprimata se defineste ca sindrom demential. Aproximativ 70o/0 din tumorile frontale, in faza de stare, sint asociate cu tulburari psihice. Tumori de lob occipital: halucinatii vizuale, metamor-fopsii, tulburari mnestice de fixare, amnezie continua, cu pierderea memoriei topografice. Tumori de lob parietal: tulburari permanente in sfera intelectuala, de tip dismnezic, capacitate de concentrare intelectuala deficitara, tulburari de schema corporala (asomatognozie), halucinatii kinestezice, autotopoagnozie. Tumori talamice: se pot prezenta cu o simptomatologie psihica unica, in lipsa semnelor de hipertensiune intracraniana sau, din contra, se pot manifesta printr-un sindrom demential. Tumori de lob temporal: tulburari psihice permanente (iriili-tate, senzatii vagi de maleza cenestezica, modificari ale caracterului, care anterior era echilibrat; afazie in localizarile din lobul temporal sting);

tulburari psihice paroxistice (manifestari psihosenzoriale ca: halucinatii vizuale, in general complexe, halucinatii auditive, halucinatii olfactive si gustative); tulburari de constiinta stare de vis (v. EPILEPSIE, tulburari psihice), automatisme ambulatorii, criza uncinata (v. UNCINAT, CRIZA)); tulburari de tip euforic sau anxios. Tumori de josa posterioara Frecvent dau un sindrom de hipertensiune intracraniana, iar tulburarile psihice constau in accese depresive sau stari maniacale, in localizarile subtentoriale, tulburarile de constiinta sint adeseori prezente. Nu putem aincheia aceasta incercare de sinteza a tulburarilor psihice, fara a atrage inca o data atentia ca in functie de localizare exista si o anumita simptomatologie de ordin neurologic. In esenta, tratamentul tumorilor cerebrale consta in extirparea lor prin interventie neurochirurgioala, rezultatele depinzind, printre altele, de diagnosticul precoce si de tipul histologic al tumorii. Radioterapia postoperatorie da rezultate farabile in tipurile histologice de tumori care sint radiosensibile.