Sunt inflamatii ale urechii (acute sau cronice), supurative (purulente) sau nesupurative, intinse pe una sau mai multe zone ale urechii (urechea externa si/sau medie).
Otita externa este un proces inflamator ce cuprinde, de regula, tegumentele conductului auditiv extern. Infectia apare pe un tesut iritat, la indizi cu afectiuni diabetice, gastro-hepatice sau alergici, si poate evolua acut sau cronic. Bolnavul acuza prurit auricular si dureri. Tegumentele sunt rosii, infiltrate cu secretie galbuie la suprafata, iar in caz de cronicizare sunt ingrosate.
Otita medie este o inflamatie de diferite grade a mucoasei "casei" timpanului si poate avea caracter acut sau cronic, supurata sau nesupurata. Otitele medii acute sunt caracteristice copiilor si tinerilor.
Simptome: hipoacuzie (auz usor slabit), zvacnituri in ureche, dureri care cedeaza usor cand incepe scurgerea puroiului din ureche, febra, stare generala rea.
Cauze: infectii din vecinatatea urechii (nas, gat), cum ar fi: rino-faringitele, rinosinuzitele, deatiile de sept nazal,
polipi nazali etc.
Otita medie supurata cronica apare ca rezultat al cronicizarii unei otite medii acute netratate sau tratate insuficient.
Forma simpla a bolii se manifesta printr-o scurgere galbuie, nemirositoare, ce formeaza uneori coji in conductul auditiv, producand scaderi ale auzului. Forma obisnuita a otitei cronice este mai severa, urechea fiind plina cu secretie purulenta, urat mirositoare si uneori amestecata cu sange. Din urechea bolnava se scurge acest puroi, mai ales noaptea. Bolnavul acuza greutate injumatatea respectiva a capului, dureri intermitente in ureche, indeosebi in perioadele de retentie.
Zonele reflexe ale urechilor sunt amplasate in talpi, la baza degetelor, intre degetele 3-4, uneori chiar spre degetul 5. Urechea dreapta are zona reflexa in piciorul stang, iar urechea stanga in piciorul drept ( . 24).
Indiferent de natura, forma si localizarea lor,
otitele reactioneaza foarte bine la tratamentul reflexoterapeutic (80-90% din cazuri se trateaza cu succes fara a folosi antibiotice).
Mai ales in cazul otitelor acute, zonele reflexe corespondente sunt extrem de dureroase la apasare. Se va incepe cu un masaj lent si se va creste intensitatea progresiv, cat suporta bolnavul. Masajul in zona reflexa a urechii bolnave va atrage o buna irigare sangna zonala, ce va accelera eliminarea puroiului existent si stoparea infectiei. Se vor masa si zonele sinusurilor si nasului, daca sunt considerate zone de transmitere sau intretinere a otitei.
Schema de masaj in otite:
a zona reflexa ureche - 5-l0 minute (pentru urechea afectata);
a zona sinusuri - 3-5 minute ;
a zona suprarenala si renala - 3 minute de fiecare parte;
a zona paratiroidiana - 3 minute de fiecare parte;
a zona ficat, pancreas (la nevoie) - 5 minute de organ;
a zona limfatica corp superior - 3 minute de punct.
In cazul otitei acute se pot face fara risc 1-3 sedinte pe zi, 5-7 zile, iar in cazul celor cronice 1 sedinta pe zi timp de 10-l5 zile, dupa care, de regula, simptomatologia bolii cedeaza sau dispare. Se va continua cu 2-3 sedinte pe saptamana, timp de 3-4 saptamani. in otitele acute este necesara si consultarea unui medic specialist care sa aprecieze stadiul de evolutie a bolii.
Pentru
otita externa se poate aplica un tampon cu vata imbibat in solutie alcoolica de propoiis cu concentratia de 5-7%. Procedeul va fi aplicat de 2 ori pe zi, dimineata si seara. Sunt recomandate si spalaturi calde cu infuzie de
galbenele si/sau tataneasa, apoi tampo-narea urechii cu un colt de prosop, pentru a nu ramane apa inauntru, si pastrarea unui tampon de vata pana la uscarea completa.
Tratamentul prin
reflexoterapie al otitei medii acute sau cronice se poate completa cu propoiis in solutie alcoolica avand concentratia de 5% (10 picaturi puse in conductul auditiv de 3 ori pe zi, iar seara tampon sau mesa inmuiata in solutie alcoolica cu o concentratie de 15-30%). Procedeul se repeta 10-l5 zile.
Concomitent, se vor aplica procedee de intarire a corpului si intensificare a rezistentei lui impotriva imbolnarilor.