DEFICITUL imunitar determinat de infectia cu HIV, este un deficit produs de infectia cu un retrovirus (virusul HIV) care induce o imunodeficienta severa, ireversibila.
Imunopatologia (scaderea rezistentei la infectii prin prabusirea sistemului imunitar, de aparare impotriva infectiilor) indusa de virusul HIV, este inclusa in ceea ce se cunoaste sub numele de SIDA. Virusul HIV, dupa atasarea pe celule \"tinta\", patrunde in interiorul ei printr-o cula de pe membrana celulara si intra in metabolismul celular, putand ramane cantonat ani de zile. De aceea trebuie facuta distinctia intre purtator de virus HI(asimptomatic) si bolnav de SIDA (boala manifesta).
Virusul HI- virusul care produce SIDA - se numeste virusul imunodeficientei umane (Human Immunodeficiency Virus).

La bolnavii de SIDA s-au izolat doua tipuri de virus HIV: HI1, prezent indeosebi in Europa, S.U.A, Africa Centrala si HI2 cu prodeminenta in Africa de Vest.
Se presupune ca au existat cazuri sporatice de SIDA, de cel putin cateva zeci de ani, dar dupa 1980, infectia a capatat un caracter epidemic, cu raspandire foarte rapida in toate zonele lumii, devenind o prima problema de sanatate publica internationala.

Astazi, dupa aprecierile OMS-ului, 1 din 250 locuitori ai Planetei este infectat cu HIV, dar aceste cazuri sunt repartizate neomogen.
De aceea, intre anii 1980-l990, s-a efectuat un amplu program de cercetare atat pentru cunoasterea virusului cat si pentru a stabili caile de transmitere, precum si masurile de profilaxie ce trebuie luate pentru evitarea transmiterii virusului si, eventual, fabricarea primelor vaccinuri. in fiecare tara au fost create Programe nationale anti-SIDA\".
Infectia cu virus HIafecteaza in special limfocitul, \"dirijorul orchestrei de aparare a organismului\", care va duce la prabusirea ireversibila a sistemului de aparare contra infectiilor.

Virusul este fragil in mediul extern, chiar mult mai fragil decat virusul Hepatitei B.
De aceea, este suficient sa luam masuri minune de aparare.
Sursa de infectie o reprezinta o persoana infectata cu virus HIV, chiar daca este in stadiul de purtator. Acesta se transmite prin sange, sperma si secretie vaginala si numai daca persoana cu care purtatorul vine in contact are o leziune, pe unde poate patrunde virusul.

Calea de transmitere: se cunosc trei cai majore de transmitere a virusului HIV:
- Calea sexuala transmiterea se face homosexual sau heterosexual (barbat - femeie) numai in cazul in care exista leziuni in regiunea organelor sexuale (fisuri anale, exocervicite, leziuni vaginale). Se poate transmite mai ales in cazul contactelor sexuale cu persoane necunoscute si intamplatoare.
- Calea parenterala este cea mai importanta cale de transmitere a virusului HIprin:
- transfuzii de sange infectat,
- derivate de sange infectat (plasma, masa eritrocitara, produse biologice din sange),
- instrumentar medical infectat: ace, seringi, bisturie, pense, foarfeci, instrumentar ginecologic sau stomatologic
In tara noastra, mai ales in anii 1988,1989,1990, a fost explozie de cazuri de SIDA la copii in aceasta privinta, Romania ocupa primul loc in Europa, chiar daca numarul cazurilor de SIDA este mai mic, decat in alte tari (peste 50 % din totalul cazurilor de SIDA cunoscute la copii din intreaga Europa).
O mare parte a acestor cazuri provine datorita tratamentelor incorect efectuate la copii, in spital, la domiciliu, de catre persoane neavizate, care efectuau tratamente cu seringi nesterile sau foloseau acelasi ac la mai multi copii Iata importanta deosebita care trebuie acordata atat de catre parinti cat si de catre personalul sanitar, tratamentelor injectabile. Aceastea se vor face numai cu seringi ti ace de unica folosinta*. Dupa intrebuintare, seringile si acele vor fi distruse si nu se vor da copiilor.

- Calea perinaiala: reprezinta transmiterea virusului HIde la mama infectata la fat, inainte, in timpul sau, imediat, dupa nastere. Toti copin nascuti din mame seropozitive au prezentat anticorpi Anti-HTV. Transmiterea ulterioara prin lapte matern este foarte rara. Virusul HInu se transmite prin: fecale, contact direct al tegumentelor, apa, alimente, transpiratie, lacrimare.
Receptivitatea este generala, indiferent de terenul organismului. Deci, exista doua feluri de transmitere a virusului HIV.

- Transmiterea verticala, cand aceasta se face de la barbat la barbat, barbat la femeie, mama-fat.
- Transmiterea orizontala, pe cale parenterala, posttransfuzi-onala, dupa injectii sau manevre chirurgicale, stomatologice, etc

Simptomele bolii SIDA.

Boala debuteaza cu semnele unei infectii acute: febra, dureri musculare, dureri articulare, somnolenta, marirea in volum a ganglionilor, dureri faringiene. Treptat se instaleaza marirea in volum a ficatului si splinei.
In faza terminala, apar leziuni si infectii ale sistemului nervos central (encefalite, meningite, stari confuzionale, agitatie, convulsii, coma).
Diagnosticul se bazeaza pe testul serologic de laborator ELISA (Enzyme-Linlced IMMUNOABSORBANT Assay). Testul se efectueaza in toate laboratoarele din policlinicile si spitalele din tara.
Atunci cana acest test este pozitiv, se efectueaza un alt test de certitudine - Western Blot (WB).
Terapia. Nu s-a descoperit inca un medicament singur pentru tratamentul bolii SIDA exista numeroase cercetari in acest domeniu. S-au incercat mai multe variante de terapie:
- medicamentele care Inhiba replicarea virusului HI(Amantadina, Suramin, HPA-23, Interferon, Zidovadina -singurul medicament aprobat de FDA)), medicamente inca aflate in stadiul de cercetare. S-a observat ca virusul isi incetineste replicarea numai pe perioada administrarii medicatiei.

- medicamente care restabilesc functia sistemului imunitar -imunomodulatori, - (in stadiul experimental). - medicamente pentru terapia infectiilor: Biseptol, Lomidine, Spiramicina, Mintezol, Nisoral, etc
- medicamente antitumorale. Unele tumori (limbfoame, salcoomu Kaposi) - se asociaza frecvent cu SIDA
Masuri de prevenire. Profilaxia bolii SIDA joaca cel mai important roL Cunoscandu-se caile de transmitere, precum si faptul ca virusul este foarte sensibil la metodele curente de sterilizare si dezinfectie, virusul poate fi inactivat usor.
Virusul este distrus prin sterilizare la 56AC in 30 min. in consecinta, se vor steriliza corect toate instrumentele folosite in practica medicala: chirurgicale, ginecologice, stomatologice, etc.

- Instrumentele care vin in contact cu pielea si mucoasele (spatule, specule, endoscoape, stetoscoape, termometre, sonde), vor fi spalate cu apa si alcool sau sterse cu cloramina 1-2 %, iar cele de metal vor fi sterilizate prin fierbere. Se va acorda o mare atentie curatirii instrumentelor inainte de sterilizare. in cazul urmelor de sange, se adauga in apa rece, in care se spala instrumentele, amoniac sau carbonat de sodiu 1-2 %. Dupa aceea instrumentele se clatesc abundent cu apa rece.
Instrumentarul medical se sterilizeaza de preferinta, la autoclav, sub actiunea aburilor sub presiune (2-2 Kgf/cmp) timp

de 30 min. Dupa sterilizare, cutiile cu instrumentar se vor eticheta si vor fi folosite numai 24 ore cu conditia sa nu fie deschise de mai multe ori. in lipsa autoclavului, instrumentarul se fierbe 30 min din momentul cand clocoteste apa.
Materialele supuse fierberii se folosesc maxim 2 ore, dupa sterilizare.
Asa cum am aratat anterior, numarul mare de cazuri de SIDA la copii, se datoreaza tratamentelor injectabile facute cu ace si seringi improprii, nesterilizate si administrate de persoane necalificate.

- Nu admiteti EFECTUAREA TRATAMENTELOR INJECILE LA COPIII DVS., DECAT CU ACE SI SERINGI DE UNICA FOLOSINTA, CORECT AMBALATE SI EFECTUATE NUMAI DE CATRE PERSONALUL MEDICAL SPECIALIZAT!
- virusul HIeste foarte sensibil la dezinfectante chimice uzuale:

- alcool etilic 50 % sau 70 %;

- derivat de fenol;

- hipoclorit inactiveaza virusul in 15 minute;

- cloramina solutie 1-2 %;

- apa oxigenata 6 % are actiune rapida (3 minute);

- bromocet 0,1 % inactiveaza virusul in 30 minute.
Pentru prevenirea transmiterii vinisului HIV, s-au facut numeroase uri si s-au infiintat centre de Control si Prevenire in toate statele lumii.In 1985, in S.U.A. s-a dezvoltat Strategia \"Precautiuni Universale\". in esenta, filozofia acestei strategii este urmatoarea: Toti pacientii trebuie considerati ca fiind infectati cu HIsi/sau cu alti germeni patogeni cu cale de transmitere sanguina\".

Orice contact cu persoanele bolnave trebuie considerat RISC MAJOR DE INFECTIE.
Personalul sanitar este instruit in acest scop pentru folosirea manusilor de protectie atunci cand manipuleaza sange sau produse biologice, cand acorda ingrijire unor leziuni cutanate sau mucoase, in cazul manipularii instrumentarul infectat sau cand exista cu contact direct cu sangele bolnavilor, se vor purta masti, halate, bonete, ochelari de protectie, manusi de cauciuc sau plastic.
De asemenea personalul medical este instruit asupra modului de comportare cu bolnavii de SIDA Acestia nu trebuie izolati de societate, trebuie integrati si ingrijiti cu caldura si inconjurati cu multa dragoste de catre toti. Pana de curand, exista mentalitatea ca un bolnav de SIDA (si mai ales copil) trebuie lasat sa moara izolat, aruncat intr-un pat. Acum, romanii au invatat sa nu se teama de aceste cazuri, sa ii inconjure si sa-i ingrijeasca cu dragoste si caldura. Copilului bolnav de SIDA i se face toaleta, este imbracat corect, este luat in brate. I se trateaza infectiile si i se combate durerea. Copin cu SIDA sunt lasati sa frecventeze colectivitatile scolare si prescolare!
Si copin, nu numai adultii bolnavi de SIDA, trebuie sa moara impacati!

Unii purtatori au o durata lunga de viata, pana la declansarea bolii (peste 15 ani) si duc o viata normala, echilibrata.
Prepararea unui vaccin eficient si bine tolerant este in atentia numerosilor cercetatori din lumea intreaga. Greutatea in realizarea acestui vaccin se datoreste varietatii antigenice a virusului.
O alta greutate in prepararea vaccinului consta in capacitatea virusului de a ramane \"mascat\" timp indelungat, in stadiul de provirus sau datorita proarii dintr-o celula in alta (24).Intreaga retea sanitara este datoare sa respecte confidentialitatea, in ceea ce priveste cazurile SIDA.

Cu toate progresele realizate in cercetarea diferitelor aspecte ale infectiei cu HIV, in multe domenii, persista controverse, dovada certa a limitelor cunoasterii umane dar si a neobositei dorinte de cunoastere a oamenilor.In aceasta privinta pastram un optimism robust, singura atitudine care poate sta la baza limitarii si apoi a eliminarii consecintelor generat de infectia HIV.
Experienta milenara a omenirii arala ca aceasta a gasit solutii celor mai grele probleme, inclusiv de sanatate.
Ramanem optimisti in ceea ce priveste anihilarea infectiei cu virusul imunodeficientei umane - HI- (23).