Anomalia consta din prezenta unui orificiu situat in septul ventricular ce determina realizarea unui shunt stinga-dreapta de intensitate variabila, prin comunicarea dintre cei doi ventriculi.
Ca anomalie izolata este cea mai comuna cardiopatie congenitala, estimata intr-o frecventa de pina la 25% din totalul cardiopatiilor congenitale, intilnindu-se asociata si cu alte anomalii cardio-vasculare.In cele mai multe dintre cazuri deschiderea orificiului intereseaza ambele portiuni ale septului. Ea este pozitionata cel mai ades sus si in partea posterioara a peretelui ventricular anterior, existind forme cu deschideri mici, nesemnificative si cu inchidere spontana in proportie de pina la 50% din cazuri, dupa cum alte forme pot prezenta deschideri ce ocupa intreg peretele ventricular si care prin efectele exercitate asupra presiunii din circulatia pulmonara den inoperabile.
Astfel, consecintele hemodinamice ale acestui defect sint legate in mod direct de intensitatea shunt-ului determinat si implicit a efectelor sale asupra tensiunii din circulatia pulmonara, depinzind in cea mai mare masura de deschiderea orificiului din peretele ventricular, decit de pozitia sa. Prin existenta comunicarii dintre cei doi ventriculi cu gradient de presiune diferit, are loc, prin presiunea sistolica mai mare din ventriculul sting, o trecere si un amestec de singe oxigenat cu cel din ventriculul drept, a carui presiune creste si determina o crestere a debitului arterial pulmonar si a intoarcerii venoase pulmonare in auriculul si ventriculul sting.In raport cu marimea deschiderii, presiunea din ventriculul drept si artera pulmonara pot fi nesemnificative, asa cum se intimpla in comunicarile discrete, dupa cum in formele cu deschideri largi, tulburarile hemodinamice amintite pot determina o crestere alit de marcata a presiunii pulmonare incit shunt-ul sa fie inversat si sa apara cianoza.
Manifestarile clinice sint- de asemenea conditionate de marimea deschiderii orificiului si tulburarile constituite in timp precum si in raport cu rsta copilului.
Formele cu deschideri moderate sau discrete, in perioada de
sugar si copil mic, nu se insotesc de manifestari functionale cardio-circulatorii, dar copin cu astfel de defecte fac frecvente pneumopatii acute.
Formele cu shunt larg adeseori se insotesc si de manifestarile unor insuficiente cardiace congestive ce apar in cursul acestor pneumopatii, intre episoadele respective sugarii prezentind dificultati in realizarea unei curbe ascendente normale a
greutatii lor si o toleranta scazuta cu dispnee la efort, ce se accentueaza in timp, cind pot fi_ surprinse palpitatiile, insotite si de dureri precordiale. Acesti copii den in timp astenici, obosesc repede la orice efort si sint subdezvoltati fizic.
In formele cu
hipertensiune pulmonara mult crescuta, odata cu aparitia obstacolului din circulatia pulmonara si instituirea sindromului Eiscnmenger, prin inversarea shunt-ului, loul clinic este dominat in plus de cianoza.In contrast cu semnele functionale, semnele fizice pun in edenta stetacustic suflul holosistolic caracteristic, in "spita de roata", surprins cu maximum de intensitate in spatiile III, IV si chiar V inter-costal sting, insotit de freamat, perceptibil cu deosebire in pozitia de decubit lateral sting si ventral.In formele cu comunicare mica, iradierile suflului sint limitate obisnuit precordial, iar freamatul poate chiar lipsi.
Formele cu shunt moderat se pot insoti si de o oarecare deformatie precordiala a toracelui sting, percepindu-se in plus dedublarea zgomotului al II-lea in focarul pulmonar, odata cu cresterea presiunii vasculare pulmonare.In formele cu comunicare larga si cu hipertensiune pulmonara, deformarea toracelui apare foarte edenta, aria cardiaca este marita prin
hipertrofia ambilor ven-triculi, iar modificarile stetacustice, in formele cu deschidere foarte larga, se pot insoti chiar de stergerea suflului sistolic si a freamatului, perceptibila cel mai bine fiind dedublarea celui de al II-lea zgomot din focarul pulmonar.
Examenele radiologice se insotesc, in formele cu shunt discret, de imagini normale ale contururilor inimii si circulatiei pulmonare, pe cind in formele cu shunt accentuat se pun in edenta hipertrofia pulsatila sincrona a ambilor ventriculi, precum si hipertrofia atriului sting, aorta fiind normala sau mai mica, artera pulmonara dilatata, iar vascula-rizatia intrapulmonara accentuata, cu sau fara pulsatii hilare.
Modificarile electrocardiografice sint in con-concordanta cu tulburarile hemodinamice. Astfel, traseele pot fi normale sau edentiaza hipertrofia ventriculului sting si apoi a celui drept, formele insotite de
obstructia vaselor pulmonare fiind redate numai de traseele caracteristice hipertrofiei ventriculului drept.
Calelerismul cardiac .si angiocardiografia. efectuate in mod oportun in formele cu indicatie operatorie si numai preoperator, determina modificarile de presiune din catatile inimii si a saturatiei in 02 a singelui din aceste catati, precum si comunicarea interveutriculara respectiva.
Tratamentul acestei anomalii este medical si chirurgical.
Tratamentul medical se adreseaza prevenirii .si combaterii pneumopatiilor acute si a insuficientei cardiace, frecvent posibila in perioada de sugar, recomandindu-sc in formele cu shunt mare si raspuns favorabil la digitala, digitalizarea de durata a acestor copii, pina la rsta de 2 ani si apoi efectuarea interventiei chirurgicale.
Tratamentul chirurgical poate aduce contributii deosebite, cu tot riscul operator,In formele cu deschidere moderata sall larga, dar in care tensiunea pulmonara nu este atit de mult crescuta.
Virsta optima a interventiei o detine perioada prescolara. in formele cu risc crescut de instituire si dezvoltare a rezistentelor pulmonare obstructive, interventia poate fi efectuata si in perioada de sugar, In acele cazuri in care raspunsul la digitala nu este favorabil, sau dupa rsta de 2 ani in cele cu raspuns la tratamentul digitalic de intretinere.
