TAHICARDIA SINUSAL
Este o tulburare functionala legata de producerea stimulilor sinusali, ca urmare a cresterii tonusului simpatic sau a scaderii celui vagal, care imprima o accelerare a frecntei pulsului pina la 160 batai pe minut la copilul mai mare si pina la 180200 pulsatii pe minut la sugar, ritmul cardiac pastrindu-si caracterul regulai.In anumite conditii si pina la o anumita limita poate sa apara ca un raspuns compensator in unele stari patologice ce impun, prin cresterea frecntei pulsului, o crestere a debitului cardiac, asa cum se intimpla in hipovolcmiile acute, in cursul anemiilor, a starilor febrile, sau in debutul insuficientei cardiace.
La copil mai poate fi de natura emotionala si sa apara in ortostatism sau dupa administrarea unor medicamente cum este atropina. Hipertiroidismul de asemenea se insoteste de o tahicardie sinusala.
Aparitia ei in starile infectioase si mai ales in cursul puseului acut de R.A.A.poale fi un semn premonitor de suferinta miocardica.
Diagnosticul clinic se bazeaza pe caracterul pulsului accelerat si cu ritm regulat, care isi modifica frecnta in raport cu variatiile efortului la care este supus copilul, spre deosebire de tahicardia paroxistica a carei alura este fixa si frecnta mult mai crescuta.
Modificarile eleclrocaidiografice constau din scurtarea, in raport cu frecnta, a intervalului PQ, precum si a intervalului TP, pina la contopirea undelor P si T, fara sa apara modificari ale complexelor QRS.
Tratamentul este conditionat de factorii cauzali, recomandindu-se medicatia seda-tiva si tranchilizanta, de tipul fenobarbi-talului, exlraralului, hiposerpilului, iar in formele rezistente, medicatia de tipul beta-blocanlelor, respectiv propanolul (Inderal), in dozele corespunzatoare, dupa virsta si greutatea copilului.

BRAMCARDIA SINUSALA
Este de asemenea o tulburare a frecntei pulsului, ai carei stimuli se formeaza tot la nilul nodulului sinoatrial, determinau! de aceasta data o scadere a pulsatiilor, sub 60 pe minut la copilul mare si in jur de 80 pulsatii sau chiar sub aceasta valoare la sugar, ca urmare a cresterii predominentei tonusului vagal.
Tulburarea este mult mai rar intilnita, putind apare in cursul tratamentului digi-lalic sau a unor afectiuni cum sint icterul, mixcdemul, parolidita epidemica, sindromul de hipertensiune intracraniana de cauze diferite , sau R.A.A., descriindu-se si o forma de bradicardie sinusala congenitala familiala, asa-numitul puls lent permanent familial.

La nou-nascut poate sa apara in cursul suferintei cerebrale, iar la sugar mai ales in starile hiperkalcmice.
Din punct de dere clinic, in afara modificarii caracterului pulsului, mai pot fi semnalate greata, ametelile, cefaleea, starile lipo-timice si chiar sincopale.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu blocul total atriontricular, care de fapt este o bradicardie cu alura fixa, nemodificabila la efort, plins sau in raport cu respiratia ca si cu blocul atriontricular 2:1.
Examenele eleclrocaidiografice nu pun in evidenta alte modificari in afara cresterii regulate, in raport cu frecnta, a intervalelor complexului QRS.
Tratamentul se adreseaza numai in acele forme in care bradicardia accentuata poate determina dificultati gra de irigatie cerebrala, sau cu stari sincopale, recurgindu-se la medicatia cu actiune stimulatoare simpa-ticomimetica.
Aritmia rcspiralorie. Se inscrie tot ca o tulburare dependenta de producerea sti-mulilor sinusali, care, in afara modificarilor privind frecnta pulsatiilor, se insoteste si de modificarea ritmului lor, in raport cu " timpii respiratiei.
Este caracteristica perioadei copilariei, dupa virsta de 2 ani, precum si pubertatii si chiar adolescentei, ca o manifestare fiziologica ce consta din accelerarea pulsului in timpul inspiratiei si rarirea lui in expiratie, cu disparitia acestor modificari in cursul apneii.

EXTRASISTOLELE
Fac parte din rindul tulburarilor legate de formarea stimulilor, determinarea lor fiind declansata de descarcarile unor focare extrasinusale (ectopice, helerotope) situate atrial, la nilul jonctional atrio-ntricular sau in tesutul ntricular.
Ele constau din aparitia unor contractii premature ce angajeaza o tulburare in succesiunea regulata a balailor inimii, prin inlocuirea unei contractii normale pe care o anticipeaza, anulind-o si prelungirea intervalului de timp pina la viitoarea contractie normala.
Extrasistolele sint consecinta unor cauze diferite, de natura infectioasa, toxica, degenerativa, aparind la copil si in afara unor astfel de cauze.
Ele pot fi cu sau fara un substrat lezional miocardic, cele fara suferinta miocardica disparind sau rarindu-se la efortul fizic.
Extrasistolele pot imbraca un caracter sistematizat, bataile supraadaugate prezen-tindu-se sub forma unor sal si sa determine un puls bi, tri sau quadrigeminat.
Supradozarile cu digitala se insotesc de bigeminism.
Din punct de dere clinic se pot exterioriza si prin unele manifestari subiecti pe care copilul nu intotdeauna le sesizeaza, constind din palpitatii, senzatia opririi inimii, ameteli, unele dureri precordiale.
Rareori se pot intilni si in perioada de nou-nascut ca o tulburare tranzitorie.
Examenele electrocardiografice aduc in plus posibilitatea delimitarii lor topografice dupa originea lor atriala, atrio-ntriculara sau ntriculara, tipul ntricular adeseori cores-punzind unei suferinte propriu-zise cardiace.

Tipul atrial cu extrasistole frecnte poate fi intilnit si ca o manifestare initiala a unui aceces de tahicardie paroxistica supran-trieulara.
Traseele electrocardiografice din cursul extrasistolelor atriale se aseamana cu cele ale ritmului de baza, unda P imbracind un caracter anormal cu cit impulsul extrasi-nusal este mai departe de focarul nodal sinusal.In extrasistolele ntriculare, traseele electrocardiografice pun in evidenta modificarea complexului QRS si a undei T neprecedata de unda P, existind intotdeauna o pauza completa compensatorie, ce consta dintr-un interval egal cu doua cicluri cardiace normale intre doua batai, incluzindu-se si contractia prematura. Astfel complexul QRS este largit, bifazic, de inalt voltaj, de aspect "bizar" sau "monstruos", dupa denumirile unor autori.
Tratamentul se adreseaza bolilor de baza. in extrasistolele produse prin supradozaj cu digitala, suprimarea ei este obligatorie, aceste forme beneficiind de aportul medi-catiei cu saruri de potasiu.
In general se pot folosi sedalile, sulfatul de chinidina sau procainamida, in dozele uzuale.