Termenul de bronsita corespunde infla-matiei acute sau cronice a mucoasei bronsice, in cursul copilariei cel mai frecvent intilnite fiind procesele inflamatorii acute.
Bronsitele acute recunosc cel mai ades in etiologia lor factorii infectiosi virali sau microbieni, comuni tuturor infectiilor de cai respiratorii superioare, acesti factori afectind concomitent sau la un interval scurt de la debutul rinofaringian si caile bronsice descendente, implicit si mucoasa traheala.
Cind infectiile de cai superioare sint concomitente cu cele bronsice, etiologia
lor comuna este de cele mai multe ori virala, concordanta cu natura virala a genului epidemic respectiv.In perioada de sugar si copil mic infla-matiile acute ale mucuasei bronsice nu se limiteaza numai la acest nivel. De obicei, infectiile descendente ale cailor respiratorii superioare intereseaza in mai mare masura si foarte repede bronsiile mici, bronsiolele, interstitiul pulmonar si chiar alveolele, in raport intotdeauna cu natura factorului infectios.
Bronsitele cronice sau trenante, desi sint mult mai rar intilnite in copilarie, pot fi expresia unor cauze farizante si determinante mult mai variate.
Bronsita acuta este forma clinica reprezentata de catre infectiile intercurente ale bronsiilor, intilnita adeseori la copin de virsta prescolara si scolara. Incidenta ei este foarte crescuta in anotimpurile reci si umede, precum si in cursul unor episoade epidemice virale.
Se insoteste concomitent sau este urmarea, la citeva zile, a unei rinofaringite.
Formele concomitente mai sint denumite rino-traheo-bronsite, laringo-traheo-bron-site sau traheo-bronsite, in raport cu parti- " cularilatile clinice predominente ale cailor respiratorii afectate.

Originea lor este cel mai frecvent virala.

Rujeola, mononucleoza infectioasa, tusea convulsiva, de asemenea, in debutul sau elutia lor, se pot exterioriza clinic printr-un catar traheobronsic.
Bronsitele acute mai pot fi de origine viro-bacteriana, prin asocierea infectiilor bacteriene celor virale, dupa cum ele mai pot fi numai de origine bacteriana, debutul lor semnalindu-se la un interval mai lung de la stingerea catarului rinofaringian sau chiar sa fie lipsit de un asemenea catar.
Laringo-traheo-bronsita acuta fulminans, descrisa de Chevalier-Jackson in 1936, reprezinta o astfel de forma, care este foarte grava, determinata in marea majoritate a cazurilor de catre streptococ, astazi exceptional de rar intilnita.
Germenii sint cei obisnuiti ai cailor respi-torii si anume pncumococul, stafilococul, H.influenzae, precum si unele tipuri de streptococ, putind fi izolati din culturile secretiilor bronsice.
Unele boli infecto-contagioase bacteriene cum sint febra tifoida sau alte sal-moneloze, la copil .si in cadrul manifestarilor lor generale, se insotesc constant de o traheo-bronsila.
Ca factori farizanti pot fi incriminati unii factori chimici poluanti din mediu, climatul umed si racoros, precum si conditiile proaste de locuit.
Ue asemenea, mai sint de amintit ca factori farizanti unele particularitati constitutionale legate de diatezele exudativa, limfatica si alergica. Astfel copin din aceste categorii fac mult mai frecvent cataruri acute traheo-bronsice.
Incidenta crescuta a trahee-bronsitelor acute este farizata in mod deosebit de catre infectiile adenoidiene si sinusale.
Factorii farizanti amintiti sint totodata vinovati si de posibilitatea determinarii repetate a catarurilor traheo-bronsice, contribuind in timp si la intretinerea unor Irahco-bronsitc cronice.
Tabloul clinic al bronsitelor acute este dominat de catre manifestarile clinice generale infectioase, carora li se asociaza manifestarile proprii traheo-bronsitei.
Debutul lor este anticipat de seninele catarului rinofaringian, care se remarca prin : febra, rinoree, stranut, senzatia de iritatie si uscaciune a gitului, tuse seaca de cele mai multe ori cu caracter spastic etc.
Febra nu este caracteristica. Ea poale fi foarte ridicata, dupa cum poate sa si lipseasca. Dureaza de obicei citeva zile.
Starea generala de asemenea este modificata in mod variat, de multe ori insotindu-se de curbatura, inapetenta.
Traheo-bronsitele acute se insotesc intotdeauna de hipersecretie bronsica, angajind un sindrom obstructiv mai putin accentuat.
Manifestarile clinice ale hipersecretiei bronsice sint redate de tuse, expecloratie si unele modificari stetacuslice.
Tusea, la inceput, este chiutoasa, uscata, mai intensa in cursul noptii si dimineata. Efortul tusei se insoteste ades de dureri abdominale reflectate periombilical. Apoi, ea se transforma intr-o tuse umeda urmata de expectoratie, pe care copilul,
de cele mai multe ori, o inghite in mod reflex. Expectoratia, rara la inceput, devine mucopurulenta in faza de decoctie, con-tinuind impreuna cu tusea umeda si dupa cedarea febrei si a celorlalte semne generale.
Dispneea, de cele mai multe ori, lipseste. Ea poate fi uneori discreta, sau intensa in formele cu hipersecretie foarte marcata si spasm bronsic.
Cel mai frecvent copilul este polipneic, lahipneea sa fiind in concordanta cu febra.
Stelacustic poate fi perceputa o inasprire a respiratiei, precum si prezenta ralurilor sibilante si romflante.
Examenul radiologie nu pune in evidenta imagini caracteristice traheo-bronsitei, cel mult participarea intr-o mai mica masura a interstitiului. Valoarea lui este deosebita pentru diagnosticul diferential.
Radiologie se descriu si forme particulare cu obstructie bronsica prin dopuri de mu-cus greu de a fi evacuate, localizate la nivelul unor segmente, care se insotesc de imaginile unor atelectazii ale teritoriilor respective.
Elutia bronsitelor acute este benigna si spontana. Dureaza de la citeva zile pina la o saptamina, rareori complicindu-se. "
Tratamentul bronsitelor acute este asemanator cu cel al infectiilor de cai respiratorii superioare.
Repausul la pat, dezinfectia rinofarin-giana, medicatia antitermica si revulsiva. administrarea vitaminei C sint folosite in mod curent.
Umidifierea atmosferei din mediul ambiant, inhalatiile cu abur de musetel calmeaza mult tusea iritativa. Tusea spastica mai poate fi calmanta cu Calmotusin, administrat intre 5 pina la 15 picaturi la copin peste virsta de 23 ani, sau Tusomag, intre 5 pina la 10 picaturi, de 3 ori pe zi, dupa virsta. Trecidul de asemenea poate fi folosit in acelasi scop.
Pentru fluidifierea si usurarea expectora-tiei se folosesc influziile de tei 3/100 sau de poligala 1%, carora li se adauga benzoa-tul de Na si acetatul de amoniu in aceeasi doza de 0,25 g pe an de virsta si in 24 ore. Tinctura belladona, cite 4 picaturi pe an de virsta si in 24 ore, luminatul, efedrina in doze moderate, pot fi incluse in infuzia administrata, in raport cu neile reducerii spasmului bronsic si al hipersecretiei bron-sice.
Tratamentul cortizonic de scurta durata, ca si miofilina pot li utilizate in formele hi-persecretorii mai accentuate, sau insotite de un spasm bronsic mai intens.
Bronsitele bacteriene pot beneficia de avantajul antibioterapiei, mai ales daca se urmareste prevenirea complicatiilor septice. Forma grava de lip ChevalierJack-son impune insa acest tratament cu penicilina (i in doze mari.
Bronsita cronica, specifica virstelor adulte si mai ales inaintate, la copil este foarte rar intilnita ca entitate clinica de sine statatoare.
Exista lotusi o categorie de copii care fac bronsite repetate si tratamente ce ridica probleme deosebite privind cercetarea si precizarea cauzelor care le intretin.
Adeseori tusea trenanta, cu pusee repetate, cunoaste drept cauza infectia cronica adenoidiana, amigdaliana sau sinusala.
Rareori, poale fi o forma miligata de manifestare a astmului, mai ales daca lipsesc puseele paroxistice.
Episoadele repetate de bronsita trebuie sa sugereze posibilitatea prezentei unei bronsiectazii, impunind efectuarea unor investigatii in aceasta directie.
Nu trebuie neglijata nici mucoviscidoza, mai ales ca manifestarile clinice ale unor forme heterozigote sint predominent respiratorii, iar caracterul lor clinic este asemanator unor bronsite cronice.
Se va cerceta cu toata grija cuvenita tuberculoza, unele din formele ganglio-bron-sice manifestindu-se printr-o traheo-bron-sita trenanta.
Patologia infectioasa cu caracter cronic a acestor cai respiratorii poate fi farizata si de unele deficite inascute sau dobindite in unii factori imunitaii. Astfel hipo- si aga-maglobnlinemiile sint insotite in loul lor clinic si de manifestarile unei traheo-bron-site cronice. Aceste afectiuni pot fi recunoscute clinic printr-o triada simptomatica formata din : tulburari digeslive trenante. traheobronsilc repetate si subdezltare somatica.
In cursul perioadei scolare rareori tra-heo-bronsita mai poate fi expresia unui deficit ereditar in alfa-l-antitripsina.
Unele anomalii constitutionale ale cailor respiratorii pot intretine cataruri trenante traheo-bronsice.