A doua problema majora legata de formatiunile limfoide faringiene este hipertrofierea lor, consecintele ei si punerea indicatiei de amigdalectomie si/sau adenoidectomie. Nu exista medic pediatru care in practica sa nu se fi confruntat cu aceasta problema. Dupa perioade de eferscenta si apoi de diminuare a entuziasmului privind aceste interntii, si la ora actuala, balanta oscileaza in multe situatii clinice concrete intre opiniile pro si cele contra. Criteriile nu sunt rigide, fiecare caz trebuie evaluat individual, iar experienta si rabdarea in urmarirea copilului au si ele un cuvant greu de spus.
Asa cum apar in elul 21.6, indicatiile amigdalectomiei si adeno-idectomiei se suprapun partial, fara a fi insa identice. Vom comenta pe scurt unele aspecte.
Infectiile faringiene recurente (faringoamigdalite recurente)
pot constitui o indicatie pentru amigdalectomie si/sau adenoidectomie. Nu exista insa un consens in privinta numarului infectiilor recurente.
Aceste infectii trebuie sa fie bine documentate si in numar de cel putin trei pe an (dupa Academia Americana de Otolaringologie).
Amigdalita cronica, deci inflamatia amigdaliana ce evolueaza cel putin 3 luni, cu amigdale mari, hipertrofice, criptice, cu depozite, precum si adenoidita cronica manifestata in primul rand prin
tuse umeda si secretii purulente in bucofaringe (cavum), sunt alte doua indicatii potentiale.
Apneea obstructiva din timpul somnului apare pe fondul cronic al obstructiei CRS manifestata printr-o serie de complicatii clasice: cordul pulmonar,
hipertrofia ntriculara dreapta (clinic si ECG),
insuficienta cardiaca congestiva, hipontilatia alolara,
hipertensiunea pulmonara, deficitul cresterii, edem pulmonar, cardiomegalie, suferinta neurologica si chiar deces.
Este vorba de copin cu respiratie orala cronica, zgomotoasa, ce stau permanent cu gura intredeschisa, au miros neplacut al respiratiei (halitosis), obstructie nazala, coriza,
tulburari de vorbire, otite repetate.In mod normal copilul respira pe nas, in liniste, fara efort. Acesti copii sforaie mai mult sau mai putin evident, tusesc in timpul noptii, se ineaca, au
somnul agitat si nu se odihnesc prea bine. Apare o scadere a performantelor scolare, somnolenta diurna. Tulburarile de
somn pot contribui la enurezrs si pfavor nocturn. Se mai pot asocia pectus excavatum, policitemie,
hipertensiune arteriala.
Determinarile gazelor sangvine la acesti copii pot indica o hipoxemie si hipercapnie mai accentuate in timpul somnului, in functie de gravitatea obstructiei de la nilul CRS.
Apneea obstructiva se defineste ca o lipsa de flux aerian in CRS, in ciuda continuarii efortului respirator, pentru o perioada de cel putin 5 secunde. Se insoteste de bradicardie si scaderea saturatiei in oxigen (SaOJ.In general, amigdalele si adenoidele raportate la dimensiunile faringelui par mai mari la copin intre 2 si 7 ani. Daca dimensiunea primelor poate fi direct apreciata, pentru adenoide poate fi necesara vizualizarea lor cu ajutorul fibroscopului flexibil sau a radiografiei laterocervicale. Ansamblul manifestarilor clinice ale obstructiei cronice a CRS este evident o indicatie de tratament chirurgical.
Tulburarile de vorbire (vorbirea nazala, vocea "nazonata"), dificultatile in alimentatie, disfagia sunt alte manifestari posibile ale hipertrofiei adenoamigdaliene. Faciesul clasic adenoid, insotit si de malocluzie dentara poate fi eficient prenit doar daca interntia chirurgicala se face pana la varsta de 6 ani.
Purtatorii asimptomatici de streptococ grup A (3-hemolitic nu necesita in general nici un tratament. Eradicarea starii de purtator poate deni necesara in fata unor episoade repetate de
faringita streptococica sau la copin cu istoric personal sau familial de
reumatism articular acut.
Ea se poate realiza prin antibioterapie sau, mai rar, prin asocierea adenoamigdalectomiei. Subliniem faptul ca si dupa extirparea acestor formatiuni limfoide copilul mai poate face faringite streptococice.
Daca ne referim strict la hipertrofia adenoidiana ("getatiile" adenoide), corelatiile intre marimea lor si manifestarile clinice sunt prezentate in elul 21.7.
Usoara Moderata Sera
Respiratie zgomotoasa OUta medie cronica sau Semne de insuficienta
sau recurenta cardiaca dreapta (cord
Sforait sau pulmonar)
sau Deformari orofaciale (facies sau
Somn agitat, neodihnilor adenoidian) Hipertensiune pulmonara
sau sau sau
Rinoree Tulburari de vorbire Modificari ECG de tipul
sau sau HVD insotite de tulburari
Respiratie orala Dificultati in alimentatie de repolarizareIn general interminente sau sau
si asociate cu episoade Dificultati respiratorii cu Apnee obstructiva in
de rinila, faringita ocazia episoadelor acute de cursul somnului
infectie a CRS sau Modificari ale gazelor sangvine cu cresterea PaC02 si hipoxie cro-pica sau Deficitul ser al cresterii
