Factorii psihologici joaca un rol important in multe cazuri de ingrasare excesiva, iar supraalimentarea poate sa reflecte starea psihica a unei femei. Nevoile afecti neimplinite pot fi compensate prin mancare, la fel ca in cazul copiilor mici. "Mancatul de consolare" este recunoscut a fi o reactie la stres si de obicei aceasta nevoie dispare o data cu stresul care a generat-o. Pe de alta parte, femeile pot deni obsedate de ideea de a tine regim alimentar, ferm convinse ca daca ar reusi sa slabeasca, viata lor s-ar schimba in bine. Sentimente ca plictiseala, frustrarea sau revolta pot sa aiba legatura cu experiente alimentare neplacute din timpul copilariei. Femeile pot sa-si gaseasca un refugiu in excesul alimentar, in special in dulciuri, pana cand ajung sa fie dependente de mancare.

Depresia este adesea asociata cu supraalimentatia, iar aceasta din urma duce si la ANXIETATE si la aparitia bulimiei nervoase ( ina 197). Anorexia nervoasa ( ina 191), care se manifesta prin luarea unor masuri sere de scadere in greutate de catre persoane excesiv preocupate de greutatea lor corporala, este mai frecnta la adolescentele confruntate cu conflicte familiale sau de personalitate.