Simptomele fizice si mentale/psihice care insotesc
menopauza sunt influentate de modul in care societatea priveste acest fenomen normal din viata femeilor. Menopauza este considerata drept fenomenul care pune capat blestemului", adica menstruatiei, dar in loc sa fie perceputa ca un fel de eliberare, ea este zuta de societate ca inca una din multele probleme ale femeilor, de data aceasta schimbarea". in termeni medicali, se manifesta tendinta crescuta de a fi privita ca o boala datorata unui deficit de ce anume din organism. Este ingrijorator faptul ca fiecare eveniment important din viata unei femei este considerat o boala, pentru ca aceasta viziune spune totul despre felul cum este privita jumatate din populatia din societatea noastra.
Importanta feminitatii, perceputa in sensul restrans al cuntului, aparte de trasaturile feminine care riaza de la o femeie la rilta si de calitatile mentale si de natura mai subtila ale femeilor, contribuie la exacerbarea stresului pe care il resimt femeile ajunse la menopauza. Menopauza, ca si andropauza, sunt percepute ca un fel de depreciere atat a femeilor, cat si a barbatilor, ca si cand singura tineretea este demna de apreciere. Cu toate acestea, culturile mai vechi sau cele de tip traditional isi respecta generatiile rstnice si intelepciunea pe care o capata oamenii o data cu trecerea anilor.
Evident, fiecare societate are modul ei aparte de a percepe simptomele menopauzei. Este semnificativ faptul ca cercetarile facute la nivelul civilizatiilor traditionale, cum sunt cea japoneza si cea araba, indica faptul ca simptomele menopauzei la nivel psihologic nu sunt considerate o problema, desi in Japonia aceasta perceptie pare sa fie pe cale de a se schimba. Se pare ca acesta este cazul societatilor unde prin traditie femeile mai in rsta joaca un anume rol, dar pe de alta parte este posibil ca libertatea de a nu mai purta lul impus de traditie sa fie un eveniment mult mai important.
Apartenenta sociala este un indicator al modului in care femeia face fata menopauzei. De regula, femeile din clasa de mijloc, educate si cu o situatie materiala buna, suporta mai bine menopauza partial datorita faptului ca sunt mai bine informate asupra acestui fenomen, in timp ce in clasele mai sarace persista inca aceleasi vechi stereotipuri legate de menopauza, alimentate atat de barbati, cat si de femei.
Dar nu numai barbatii au o atitudine negati fata de menopauza. Scriitoarea Fay Weldon, citata de Gail Sheehy in sectiunea ei The Silent Passage - Menopause (Menopauza - tranzitia tacuta), spunea ca acest cunt, menopauza, este folosit de barbati pentru a descrie femeia ca pe o fiinta oribila, nefericita si neatragatoare" si ca femeile care folosesc acest cunt isi atrag o definitie depreciati". Din pacate, femeile de peste patruzeci de ani sunt si ele adesea lipsite de intelegere si evita acest subiect sau pur si simplu ignora faptul ca prietenele lor trec prin experienta menopauzei. Un obstacol il constituie si faptul ca multe femei nu-si impartasesc aceasta experienta cu nimeni din afara cercului familiei. Asa cum remarca Germaine Greer, femeia ajunsa la o anumita rsta devine invizibila", spre deosebire de rsta la care, constient sau nu, isi folosea sexualitatea ca mijloc spre a-si atinge scopurile. Iar daca acest aspect este important pentru o femeie, faptul ca este marginalizata cand intra in menopauza nu face decat sa agraveze senzatia ca si-a pierdut statutul pe
care il avea odinioara.
Pe de alta parte, pentru unele femei menopauza este un soi de eliberare bine venita, care le scapa de menstruatie, masurile de contraceptie si uneori ansurile nedorite ale barbatilor. Aceste femei percep climacteriul ca pe o eliberare care le ofera posibilitatea de a fi din nou ele insele. Este interesant faptul ca femeile arabe percep menopauza exclusiv ca o forma de eliberare. Sa fie oare din cauza faptului ca au o pozitie presilita in societate si familie si ca menopauza nu le aduce nici o schimbare in acest sens? Si in societatea occidentala sunt femei care spun ca anii de dupa instalarea menopauzei sunt cei mai buni din viata, pentru ca se simt pline de energie, iar viata lor a capatat un sens nou.
Ceea ce le impiedica pe femei sa perceapa menopauza ca pe o perioada din viata care le poate aduce satisfactii este atitudinea negati fata de climacteriu. Copin au crescut, deci nu este aceasta perioada cea mai buna ca sa se orienteze si spre alte preocupari pe care nu si Ie-a putut permite in trecut din cauza responsabilitatilor familiale? Nu este acesta timpul sa exploreze si sa scoata la iveala alte trasaturi ale feminitatii ei? Menopauza mai este si un moment de respira oferit de natura femeilor pentru a reflecta asupra restului vietii lor, un moment de tranzitie care anunta rsta a treia, cand femeia se apleaca din ce in ce mai mult asupra ei insasi, dupa toata agitatia si nebunia maternitatii.
Imaginati- un scenariu in care femeia intampina cu bucurie noua etapa din viata si accepta fara regrete ca nu mai este fertila. Vremea maternitatii a luat sfarsit, si-a implinit menirea care i-a fost data de natura. Poate ca a trecut prin experienta dureroasa a pierderii unor copii sau poate nici n-a avut vreodata copii. Daca n-a avut copii desi si i-a dorit, acum este timpul sa lase in urma aceasta neimplinire. Neacceptarea trebuie sa lase locul durerii, pentru ca femeia sa se poata desparti in cele din urma de trecut. Este posibil sa aiba nevoie de ajutor pentru a reusi acest lucru si cel mai mult are nevoie de timp pentru a depasi aceasta perioada de desprindere de evenimentele din trecut care au marcat-o negativ.
Este nevoie ca atat femeiie, cat si barbatii sa-si schimbe perspecti asupra vietii. La ora actuala, speranta de viata este mai mare decat oricand de-a lungul istoriei omenirii. Se considera ca rsta a treia este cuprinsa intre cincizeci si saptezeci si cinci de ani. Astazi in Marea Britanie sunt paisprezece milioane de oameni de rsta a treia si daca tendinta actuala se mentine, pana in 2020 acesta fi segmentul de populatie cel mai mare. Istoria evolutiei omului nu a fost ingaduitoare cu femeia ajunsa la menopauza; cu doar o suta cincizeci de ani in urma, speranta de viata a femeilor era de numai patruzeci si cinci de ani. La ora actuala, femeile ajunse la menopauza mai au inca de trait cam o treime din viata. Este imperativ necesara construirea unei strategii pentru imbunatatirea vietii dupa rsta de cincizeci de ani, rsta la care o femeie isi poate implini visele, vechile pasiuni si dorinte ramase neimplinite, proiectele ramase neterminate. Pe scurt, este momentul sa bucurati de viata.
Daca atitudinea fata de menopauza este atat de importanta, ce se poate face pentru a incuraja o abordare poziti a acestei perioade? Spre ce zone anume trebuie canalizate energiile vitale? Si cum se pot pregati femeile mai tinere pentru aceasta perioada din viata lor astfel incat sa devina o experienta plina de satisfactii? Este evident ca trebuie sa ne educam unii pe altii si sa incurajam intreaga societate sa devina mai constienta de aceste probleme. Femeile mai rstnice au nevoie sa-si gaseasca propriul lor loc, din punct de vedere fizic, psihologic, social si spiritual, dar trebuie sa se ajute singure. Din fericire, sunt semne ca femeile la rsta menopauzei incep sa rupa lul tacerii. Germaine Creer si Gail Sheehy, printre altele, au stimulat scriitoarele, care formeaza prima linie a ofensivei, precum si alte femei, sa-si spuna raspicat punctul de vedere asupra menopauzei.
Multe femei care se apropie de rsta menopauzei sunt inca atat de prinse de serviciu si de rolul lor ca sotii, mame si apartinatoare ale unor rude rstnice incat uita sa se gandeasca si la propria lor sanatate si astfel perpetueaza atitudinea fata de menopauza a generatiilor trecute. Totusi, mamele si bunicile noastre nu stiau nimic despre terapia de substitutie hormonala (TSH), riscul osteoporozei,
cancerul de san, cancerul de
uter si bolile cardiace si nici nu aveau o speranta de viata atat de mare ca astazi, deci nu aveau prea mult de ales.
Pentru a adopta o abordare normala a menopauzei, este nevoie de un de actiune, un model pentru a mentine sanatatea trupeasca si mentala, asa ca daca faceti parte dintre femeile care se confrunta cu simptome de menopauza neplacute, nu trebuie sa recurgeti la tratamentul de substitutie hormonala ( ina 244) de la primul bufeu. Va prezentam mai jos un lou general al menopauzei, precum si cate dintre modificarile biologice pe care le induce.
