Exista multe sindroame neurologice si psihice care se instaleaza dupa o infectie virala, motipentru care cei mai multi doctori sustin ideea ca SOC este consecutiva unei astfel de boli. Unii cercetatori sustin ca SOC este de fapt o infectie virala persistenta, care afecteaza sistemul imunitar, ceea ce se spune ca ar duce la aparitia unui proces inflamator la nivelul creierului, desi acest lucru nu a fost demonstrat. Pot aparea tulburari meolice cu efect asupra intregului organism din cauza afectarii hipotalamusului, centrul de control din creier.
O alta scoala de gandire medicala crede ca exista o multitudine de factori care pot declansa ME, printre care si o infectie virala. Acestia ar fi o infectie bacteriana, o forma de alergie, candidoza, poluarea de mediu (in special cu plumb, de la masini), intoxicatia cu monoxid de carbon sau
metale grele.
La aceste cauze mai pot contribui si alte elemente, precum saracirea organismului in vitamine si minerale (in special vitamina C, vitamina B, magneziu, seleniu, crom si zinc), alimentatia deficitara, nivelul scazut de acid gastric si parazitii intestinali. Alti factori ar mai fi traumele fizice, stresul prelungit, tulburarile psihice, modificarile hormonale (instalarea ciclului menstrual, maternitatea si menopauza), si suprasolicitarea la serviciu, in special in cazul persoanelor care fac eforturi deosebite pentru a avea succes in cariera. Femeile care se confrunta cu o stare de oboseala indusa de unul sau mai multi din factorii de mai sus sunt mai predispuse la ME.
Pe baza studierii unui numar de femei, autoarea acestei carti considera ca ambele teorii sunt valabile si ca impreuna ofera raspunsul privind cauzele care duc la declansarea sindromului oboselii cronice.

Mai multe despre virusi
Virusologia a dovedit ca virusii pot persista in organism si genera boli cronice, iar unii dintre ei pot perturba capacitatea celulelor de a produce anumite substante, cum ar fi hormoni, neurotransmitatori, citochine si imunoglobuline. S-au observat niveluri crescute de citochine, precum interferonul. O parte a cercetarilor se concentreaza asupra gasirii acestor "markeri", cu toate ca nu sunt specifici unui anume virus.
Se crede ca raspunzatori pentru instalarea SOC sunt enterovirusii, care fac parte din grupul virusilor ARN (acid ribonucleic). Coxsackie si ecovirusul sunt doi dintre acestia. Enterovirusii afecteaza in primul rand muschii si nervii, dintre organe - inima si creierul, iar dintre glande -tiroida, pancreasul, glanda pituitara si glandele suprarenale. Se raspandesc prin contaminarea cu fecale din canalizare, rauri poluate, plaje poluate, apa poila si alimente. Poliomielita este cauzata tot de un virus din aceasta grupa.

Analize de sange
Proba de laborator pe baza careia se pune diagnosticul este testul VP1, care detecteaza anticorpii la enterovirus din sange, dar aceasta analiza nu este proprie sindromului oboselii cronice. Se presupune ca este implicat si grupul virusilor ADN, din care fac parte virusii de tip herpes, cel mai remarcabil fiind Epstein Barr, care produce mononucleoza infectioasa. (Aproape toata lumea are anticorpi la acest virus, deci acest test de laborator este neconcludent pentru punerea unui diagnostic.) Este posibil ca la un numar de pacienti cu SOC, boala sa fie declansata de virusul Epstein Barr, dar la ora actuala se considera ca aceasta este o problema medicala separata. Se crede de asemenea ca virusul Epstein Barr poate fi reactivat de stres si poate duce la declansarea SOC.
Un alt test este biopsia musculara, care implica efectuarea testului de reactie in lant a polimerazei pentru enterovirus. Este insa un test care starneste dispute, deoarece nu exista un consens in privinta elementelor care trebuie considerate componente normale ale celulei musculare. S-a demonstrat existenta infectiei virale persistente in nucleul celulelor musculare, dar este tot o proba neconcludenta, deoarece poate sa apara si in alte boli. Un test clinic a indicat o incidenta mare a ARN viral de 53%, dar trebuie spus ca acesta apare si la 15% din populatia sanatoasa.

Cazurile in care a fost depistat prezentau deteriorare mitocondriala (corpusculii din citoplasma care furnizeaza energie celulei), ceea ce duce la anomalii la nivelul energetic al celulei. Se presupune ca acest tip de distrugere la nivelul sistemului nervos poate duce la anomalii psihice.
Folosind testul de rezonanta magnetica nucleara (RMN), un studiu de mici proportii a pus in evidenta o cantitate excesiva de acid lactic in muschi dupa o proba de efort (exercitii fizice). Acesta apare ca urmare a meolizarii excesive a glucozei si poate fi una din cauzele care induc oboseala musculara, desi este nevoie de cercetari suplimentare in domeniu. RMN-ul cerebral a pus in evidenta modificari la nivelului tesuturilor cerebrale la pacientii cu SOC, desi nici aceasta proba nu este
concludenta.
Electromiografia efectuata suferinzilor de SOC a pus in evidenta disfunctie musculara, manifestata mai ales prin tulburari la nivelul membranei musculare, si prezenta unor fibre musculare anormale. Aceste modificari nu sunt totusi specifice sindromului oboselii cronice, pentru ca si alte disfunctii musculare, cum este de exemplu mialgia, pot determina astfel de modificari. Alte cercetari asupra celulelor musculare au indicat ca este posibil sa existe un dezechilibru al schimbului de magneziu si calciu prin peretii celulelor, astfel ca si dupa incheierea exercitiilor fizice, muschii afectati de SOC isi continua activitatea, desi ar trebui sa intre in repaus. (Aceasta constatare poate explica de ce s-a inregistrat o ameliorare a bolii la subiectii unui studiu dupa injectii intramusculare cu magneziu.)
Pentru a diferentia SOC de alte boli musculare, este nevoie de cercetari suplimentare, incluside teste neurologice, biochimice si histopatologice.