intelegerea etii extrauterine in care se produce devenirea omului - onto-geneza sa - necesita cunoasterea problemelor etii intrauterine, pe care aceasta le pune in actitatea practica si care se cer bine rezolvate pentru ca ata extrauterina sa inceapa si sa desfasoare in conditii optime pentru fat, parinti si societate.
Dupa ce am prezentat modulul despre pregatirea tinerilor pentru casatorie este necesara cunoasterea unor notiuni despre ereditate, boli genetice si boli congenitale ce pot influenta intreaga ata a subiectului dat.
Daca bolile ereditare ne n de la mosi-stramosi si nu le putem preveni si trata decat, eventual, prin imtarea de gene artificiale, cand le vom avea sau prin tratament substitutiv, enzimatic, cele congenitale pot fi in mare masura prevenite si influenile prin masuri de igiena si educatie sanitara pe care trebuie sa le cunoasca si sa le respecte grada si familia ei. De exemplu, se contraindica fumatul activ al gradei ca si fumatul pasiv/ prin inhalarea aerului incarcat cu fum intr-un spatiu inchis in care s-a fumat, consumarea bauturilor alcoolice si a drogurilor, mai ales cele teratogene/ precum si etarea contractarii bolilor infec-to-contagioase si luarea unor medicamente mai ales in primele luni de sarcina. Se contraindica consumul unor medicamente in situatiile stresante pe intreaga perioada de sarcina si de buna seama si in afara ei. in credinta populara se cuprinde indemnul ca o femeie grada sa nu fie suparata, iar eventualele pofte culinare sa fie satisfacute! De asemenea nu este bine sa priveasca oameni urati cu diferite deformatii fizice, pe care nu cumva sa le mosteneasca fatul!

Viata si inceputul ei la om - Viata intrauterina

"Viata ne-a fost data de Dumnezeu ca s-o traim, ea trebuie insa traita cu demnitate si nimeni nu ne-o poate lua, decat cel care ne-a daruit-o".
Luarea (curmarea) unei eti este un mare pacat, inclusiv ata intrauterina. Sa avem mereu in minte aforismul lui Andre Malraux: "o ata nu valoreaza nimic, dar nimic nu valoreaza cat o ata umana", zice el in volumul Conditia umana.Inainte de orice, trebuie sa triumfe ata, sustinea profesorul Aurel Moga. Dar nu orice ata, adaug eu. Trebuie promovata o ata demna pentru omul si societatea in care traieste, in care omul sa se simta bine fizic, psihic si comportamental si sa fie util social. Pentru aceasta el, omul, trebuie ajutat si invatat cum sa traiasca pe totul parcursul evolutiei sale - din perioada intrauterina pana la moarte. Pe tot parcursul ontogenezei sale va fi ajutat sa se formeze din punctul de vedere fizic, moral, caracterial si comportamental.
Se pune intrebarea: Cand incepe ata omului? Nu se poate sili o data precisa, dar, in orice caz, poate fi silita undeva prin luna a IV-a, a -V-a din ata intrauterina. Pe la patru luni si jumatate, cand fatul a miscat si mama simte cu emotie aceasta miscare, se poate spune ca ata a inceput. De aici incolo intreruperea sarcinii este considerata crima, daca nu cumva si mai inainte intreruperea sarcinii este un pacat si deci tot o crima, cum afirma Biserica Catolica.
Altii sustin ca ata omului a inceput imediat dupa fecundare, cand, prin unirea celor doi garneti - cel matern si cel patern - a aparut oul-zigot cu potential de dezvoltare pana la maturizarea fiintei umane, dupa ce a trecut in ata extraute-rina. Dupa aceasta conceptie, ata umana ar incepe imediat dupa concepere. Oricand ar incepe ata umana ea trebuie protejata si ajutata sa evolueze bine. In credinta Bisericii Catolice, in momentul conceperii, sufletul intra in zigot evoluand odata cu acesta.
Protejarea etii
Protejarea etii trebuie sa inceapa in timpul etii intrauterine si chiar inainte cu protectia si educarea maritalilor pentru ca acestia sa dea nastere la urmasi sanatosi, deci abili cu potential de buna dezvoltare in sensul cum s-a prezentat in modulul I al acestei lucrari.
Pentru aceasta folosim:
Educatia tinerilor maritali cu probleme maritale si de ata sanogen.
Consultatiaprenuptiala si preconceptionala a tinerilor maritali,

Sfatul genetic despre care am scris in inile anterioare,

Educatia sanitara generala si eventual personalizata sau de grup in functie de profilul patologic din grupul social respectiv precum si in functie de carentele ce Ie observam la persoanele in cauza.
Protectia etii se face prin masuri sanogenetice si implementarea stilului de ata sanogen in care intra alimentatia sanogena, respectarea masurilor sanitare: igiena, vaccinari, mediu ambiental, fizic, psihic si social, echilibru intre repaos si miscare cu etarea sedentarismului.
Nu se cunoaste modul in care a aparut ata pe pamant. Nu s-a putut inca reproduce experimental, incercarile lui Miciurin si Olga Lepisinskaia au dat gres. Se admite faptul ca odata aparuta ata, ca o creatie Dina, a evoluat de la simplu la complex prin modelarea sa de catre mediul inconjurator la care formele de ata, din ce in ce mai complexe, au trebuit sa se adapteze. (Lamarck Jean-Baptiste - cavaler de Monet) fiinta e alegand ce era potrit pentru ea si respingand ce nu era potrit. Daca aceasta interrelatie (fiinta si mediu) nu se poate sili fiinta e isi cauta, mutandu-se, un alt mediu cu care sa poata intra in relatie sau, daca nu, dispare. Se duce o lupta continua pentru supraetuire intre indizii aceleiasi specii sau intre specii diferite ramanand si evoluand prin amplificarea capacitatilor de adaptare, numai cei mai dotati indizi cu caracteristici superioare care den ereditare/ Charles Darwin/. Evolutia este continua, in ritm lent ori alert in functie de relatia intre fiinta si mediu.
Este usor de inteles ca indizii cu aceleasi nevoi se grupeaza in (societati) de indizi, ca si atunci cand exista hrana suficienta, indizii de aceeasi specie se aduna, in grupuri - in sisteme ecologice - in care, pe de o parte, fiecare lupta pentru propria supraetuire - selectia naturala - iar pe de alta parte, se ajuta reciproc pentru perpetuarea speciei. Oricum, cei mai inzestrati rezista, se inmultesc si-si dezvolta calitatile biologice catre forme din ce in ce mai superioare de ata care se mentin si se transmit prin mecanismul ereditatii asigurand continuitatea celor inzestrati superior din specia respectiva si evolutia speciilor. Mutatiile au mare rol in evolutia speciilor daca sunt favorabile.
Forta aceasta care mentine ata si o perfectioneaza a fost numita Forta tala, care nu este cunoscuta in intimitatea ei, n-o putem reproduce dar o apreciem ca exista atunci cand observam - atat in regnul vegetal cat si animal - cum fiecare fiinta se straduieste sa traiasca, sa creasca, sa se inmulteasca si numai dupa aceea sa moara. Cea mai evoluata fiinta pamanteana este omul ce traieste organizat in societatea umana. El constituie o forta modelatoare pentru mediul in care traieste si pentru indizii ce o compun. Omul in societatea umana este rezultatul unui progres evolutiv indidual, organizatoric si social continuu ce dureaza de milioane de ani si va dura alte milioane de ani, daca nu cumva omul insusi sa-si provoace sau sa-si grabeasca sfarsitul prin nesocotirea legilor naturii, in acest fel ajungand la autodistrugere.In lumea animala fiinta e actioneaza din instinct ca sa-si conserve sau sa-si pregateasca un mediu cat mai favorabil, singur omul a ajuns la constiinta actelor sale, pe care le poate dirija voluntar in urma unor decizii gandite, pe de o parte sa modifice mediul iar pe de alta parte sa se modifice pe sine pentru o mai buna potrire cu mediul. Aceasta potrire este posibila si necesara si in societatea umana care influenteaza mediul in mod hotarat si multilateral: incalzirea iarna, luminatul noaptea, prozia de hrana si de apa. indepartarea deseurilor nu mai este o problema indiduala ci una sociala in care societatea umana, in mod constient, prin conducatorii ei, preia aceste sarcini pentru intregul grup de indizi. Toate acestea fiind posibile gratie evolutiei conditiei umane si a omenirii la care au contribuit cei mai luminati dintre oameni.
Prin societate omul scapa tot mai mult din sclaa naturii, dar si inversul este adevarat. In tendinta sa uneori neghioaba de a scapa de sclaa naturii sau chiar de a o stapani, in ambitiile lor nemasurate oamenii pot face, sau chiar au facut, greseli mari, care mai tarziu, apar ca adevarate calamitati naturale. De exemplu, taierea irationala a padurilor fara a se efectua retari, cresterea unui numar prea mare de animale (capre in Grecia) duc la degradarea solului si la revarsarile catastrofale ale raurilor. Un parc prea mare de masinii duce la formarea efectului de sera, si la aparitia catastrofelor de mediu cunoscute. Deseurile nereciclate de toate tipurile, ce nu sunt pastrate corespunzator, inclusiv cele radioactive duc de asemenea la catastrofe pe sol, aer si apa. Mai recent se acuza radonul un gaz radioactiv ce determina cancerul pulmonar.

Deci, in relatie cu natura, lucrurile au doua fete care daca nu sunt puse in armonie duc la catastrofe. Cilizatia este necesara si benefica dar rau inteleasa si rau aplicata duce la catastrofe asa cum se petrec lucrurile actuale pritoare la incalzirea Terrei cu consecintele sale catastrofale. in continuare Cap. III, Mediul inconjurator.
Sa respectam sfaturile geneticienilor, mai ales atunci cand se bazeaza pe stiinta sigura si nu pe supozitii sau iluzii, dar sa nu uitam ca multe presupuneri au devenit peste ani certitudini. in zilele noastre, (2006-2007) se discuta despre existenta in drojdia de bere a unei gene a longetatii, iar o parte a ADN-ului uman (deci din celula umana) s-a izolat o substanta care are proprietatea de a prelungi ata.
Daca asa stau lucrurile, presupunand ca savantii din acest domeniu stiu mai mult decat scriu, iar noi ce ne bucuram sa stim ce fac ei, sa speram ca in 10-l5 ani tratamentul imbatranirii va fi posibil si accepil financiar pentru cat mai multi.
Nu imbatranirea ne ingrijoreaza, ci bolile si necazurile sociale pe care Ie aduce.
Sa dea Dumnezeu, asa sa fie, iar noi, actualii batrani sa ne bucuram de inca cativa ani de longetate activa, dupa care vom intra in lotul celor ce-si trateaza imbatranirea prin metode genetice.
As dori sa spun tinerilor ca batranetea nu inseamna renuntarea la toate, asa cum se crede indeobste. Se zice, e batran, natural sa-l doara una sau alta, e batran, trebuie sa manance mai putin, etc.
Sa stiti, dragi tineri, ca omul indiferent de varsta vrea sa traiasca - atatea zile cate mai are - ca un om sanatos: fara dureri, suferinte, sa nu flamanzeasca, sa fie respectat si chiar iubit, cu un cuvant sa ramana om in toate cele. Pacat insa ca acest adevar nu-I inteleg tinerii - nici macar medicii - decat cand ajung ei insisi batrani.
Este drept ca batranul sa fi trait in demnitate fiindca atunci are dreptul sa pretinda o batranete demna si o stingere buna, mai ales daca ata i-a fost demna.
Stingerea buna insemneaza stingere fara dureri, spaime si regrete pentru eventualele fapte nedemne.
Batranetea trebuie pregatita din tinerete, fiecare cum vrea si cum poate. Fiecare sa fie conns de faptul ca stilul sanogen de ata transforma adesea batranetea patologica intr-una fiziologica - deci in una suporila)
Sa nu uitam ca ata este asa cum ne-am facut-o fiecare. Trebuie sa stim ce sa cerem de la ata si sa actionam in acest sens, fiindca ocazia, sansa sau norocul nu ne decat rar si doar la cei pregatiti pentru acesta. Sa stii, draga tinere, ca ata nu-ti ofera nimic pe de-a gata decat prin munca rabdatoare, calificata si corect indrumat.