RESTAURAREA PROVIZORIE IN PROTEZAREA FIXA ( PROVISIONAL RESTAURATION )
Restaurarile provizorii denumite mult timp si proteze temporare - interim prosthesis
reprezinta la ora actuala, o etapa obligatorie m protezarea fixa, avand aceeasi importanta ca si oricare dintre celelalte etape clinico- 626j97g tehnice. Pe langa protectia pe care o ofera pulpei dentare si tesuturilor gingivale, restaurarea protetica provizorie joaca un rol important in:
- precizarea diagnosticului;
- perfectarea ului de tratament si motivarea acestuia pacientului;
- mentinerea igienei bucale;
- transmiterea unor informatii laboratorului (favorizand comunicarea cu tehnicianul dentar); ,
- vindecarea tesuturilor restante;
- stabilirea schemei
ocluzale si a DVO;
- restabilirea si evaluarea fonatiei, masticatiei si prospectarea fizionomiei;
-- prevenirea migrarilor dentare precum si aprecierea paralelismului dintilor preparati.
Succesul final al RP si colaborarea cu pacientul depind, adeseori, de standardul calitatii acestei etape.
Cuvantul provizoriu^, m contextul de fata, inseamna restabilirea functiilor ADM pe o perioada limitata de timp, pana la fmalizarea protezarii. in mod curent se mai utilizeaza termenii de restaurare tranzitorie, interimara sau temporara.
Conform Glosamlui American de Termeni (1999), restaurarea protetica provizorie este piesa protetica conceputa pentru a imbunatatii estetica si a ameliora functionalitatea ADM pe o perioada limitata de timp, dupa care este inlocuita de o proteza de durata.
Mai recent a apamt notiunea de restaurare protetica provizorie de lunga durata, care trebuie sa fie mentmuta pe campul protetic de la cateva luni pana la 1-2 ani sau chiar mai mult. Acest tip de restaurari provizorii sunt foarte utile pentru consolidarea unor rezultate chirurgicale, la anumite varste (in cadrul terapiilor ortodonto-protetice) si in protetica imtologica.
Chiar si in cazul unei restaurari protetice de durata, care se fmalizeaza intr-un timp scurt, RPP trebuie sa satisfaca atat exigentele medicului, cat si pe cele ale pacientului. Din nefericire, notiunea de provizoriiT sau temporar' sugereaza adeseori ca obiectivele acestora sunt mai putin importante. Daca conotatia devine filosofica, stomatologul reduce inutil eficienta
clinica si eficacitatea tratamentului in protezarea fixa, prin confectionarea protezei provizorii. Experienta a demonstrat, insa, ca efortul si timpul consumat nu sunt investite in zadar pentru reusita tratamentului protetic final. -
Restaurarile protetice provizorii de lunga durata pot fi folosite pentru o perioada mai lunga de timp, si datorita unor evenimente neprevazute cum ar fi: necesitatea unor interventii terapeutice (de obicei parodontale), indisponibilitatea pacientilor, sau din cauza laboratomlui. in alte cazuri, intarzierile in realizarea RPF finale sunt intentionate. RPP pot fi folosite ca factor adjuvant terapeutic m corectarea unor DTM sau a bolii parodontale. Oricare ar fi scopul terapeutic, restaurarea protetica provizorie trebuie sa mentina starea de troficitate a tesuturilor care alcatuiesc campul protetic. 0 RP necorespunzatoare nu trebuie inserata pe campul protetic doar pentru ca va fi folosita o perioada scurta de timp.
Deoarece RPP se confectioneaza de cele mai multe ori m aceeasi sedinta m care se prepara dintii, procedeul ei de realizare trebuie sa fie rapid si eficient. Faptul ca pacientul trebuie sa astepte in incmta cabinetului, sau ca se pierde un timp oarecare pentm confectionarea si adaptarea unei RPP, nu trebuie sa ne preocupe prea mult. 0 RPP necorespunzatoare, necesita, pentru reoptimizare, o perioada de timp mai scurta decat cea destmata, de exemplu, tratamentului inflamatiei gingivale. Aceste probleme pot fi evitate daca practicianul intelege pe deplin obiectivele RPP si depune toate eforturile pentm indeplinirea acestora.
1. OBIECTIVE
Asa dupa cum am mai spus, RPP trebuie sa indeplineasca o serie de obiective, si anume:
sa protejeze pulpa dentara, sa asigure stabilitatea dimensionala a etajului inferior, sa asigure desfasurarea functiei ocluzale, sa permita o igienizare corecta, sa nu irite parodontiul marginal, sa aiba rezistenta suficienta, retentie si sa satisfaca din punct de vedere estetic. Pe langa acestea, nu trebuie neglijat rolul pe care RPP il au m cicatrizarea tesuturilor, (dupa o serie de interventii chimrgicale asupra tesuturilor moi) sau asupra conformatiei santurilor gingivale.
1.1. PROTECTIA INTEGRITATII CAMPULUI PROTETIC
Protectia mtegritatii campului protetic cuprinde protectia pulpara, protectia suprafetelor de smalt si a parodontiului marginal.
1.1.1. PROTECTIA PULPARA
In timpul prepararii bonturilor, pulpa dentara este supusa unor insulte si solicitari traumatice ce au drept consecinte: sectionarea prelungirilor odontoblastice, degajarea de caldura,
.l3.1.Posibilitateade traumatizare a pulpei si expunerea canaliculilor dentinari in cursul prepararii bonturilor. |
Deshidratarea dentinei, crearea unor cai de comunicare cu mediul bucal. Prin canaliculii dentinari recent deschisi, infectia se poate supraadauga.
Contactul plagii dentinare cu mediul bucal poate declansa un sindrom dureros, similar celui din pulpita acuta. Adeseon, m practica curenta, dupa prepararea bonturilor, pacientul revine cu fenomene de hiperemie pulpara, diferite forme de pulpite si chiar necroze pulpare (mai ales pacientii tineri, unde camera pulpara este
mai voluminoasa).
Pentm ca protectia pulpara sa devma realitate, RPP trebuie sa fie bine adaptate pe bonturi, sa acopere zona terminala a preparatiei, sa impiedice infiltrarea marginala a salivei si sa fie confectionate din materiale bune izolatoare termic.
Nu trebuie sa uitam ca RPP se insera m cavitatea bucala
intr-o perioada critica a tratamentului protetic, cand tesuturile dure si mai ales cele moi au fost traumatizate sau lezate (m cursul prepararii bonturilor si al amprentarii campului protetic). Prin urmare, prmtre obiectivele cele mai importante ale restaurarii provizorii este si adaptarea marginala a acestora. Adaptarea este influentata decisiv de materialul din care se confectioneaza restaurarea. Prezentam mai jos rezultatele lui Tjan, Castelnnovo si Shiotsu, care au efectuat un studiu ce vizeaza adaptarea marginala a unor materiale destinate acestui scop (64).
Concluzia la care au ajuns autorii citati a fost ca RPP
confectionate din Splintline - ESPE si Protemp Garant - Lang Dental Mfg. au prezentat cea mai buna adaptare marginala.
. 2. Ilustrarea adaptarii marginale a unor materiale destinate RPP(64). |
1.1.2. PROTECTIA SUPRAFETELOR DE SMALT
Restaurarea protetica provizorie trebuie sa previna fracturarea dintelui preparat. Acest aspect se intalneste frecvent in cazul coroanelor partiale, cand marginile suprafetelor de smalt preparate sunt situate aproape de suprafata ocluzala a dintelui si pot fi afectate m timpul masticatiei. Chiar un defect minor in smalt poate crea probleme de adaptare pentru RP de durata fmala si solicita timp in plus pentru reconstituire.
. 3. RPP trebuie sa protejeze coroana preparata. Fracturarea unui perete in faza de amprentare intarzie tratamentul si pericliteaza restaurarea finala.
1.1.3. PROTECTIA PARODONTIULUI MARGINAL
Este foarte important ca terminatiile cervicale ale RPP sa nu irite parodontiul marginal. In fata insultelor mecanice, parodontiul de invelis raspunde m doua feluri: ori se hipertrofiaza, proliferand, ori se retracta, modificand raporturile cervicale echilibrate. Prin urmare, morfologia restaurarii protetice provizorii la nivel cervical trebuie sa se integreze morfologiei dintilor adiacenti. Convexitatile fetelor axiale se reproduc pe cat posibil, fara a le supra- sau infracontura. 0 infraconturare se poate solda cu inflamatie gingivala, iar o supraconturare cu retractie gingivala.
Mentinand starea de sanatate parodontala, RPP ofera premizele unei amprentari corespunzatoare a zonei preparatiei terminale si a santului gingival. Doar astfel, adaptarea marginala a protezei finale va fi cea scontata.
. 4. Influentarea starii de troficitate a parodontiului marginal de catre designul restaurarii protetice provizorii: a. conturLiri corecte si b. contururi incorecte.
. 5. Contururi corespunzatoare: a. in zona frontala; b. in zona laterala.
1.2. STABILITATEA POZITIONALA
Prepararea bontului duce la pierderea ariei de contact cu dintii vecini si antagonisti. Prin restabilirea ocluziei si a morfologiei zonei de contact interproximal, restaurarile protetice provizorii asigura o pozitie stabila dintelui preparat, cu mentinerea spatiului necesar restaurarii permanente. Astfel, sunt impiedicate migrarile verticale si orizontale (mezializari, distalizari) ale bontului si migrarea verticala a dintelui antagonist. Orice modificare a pozitiei necesita retusuri ulterioare sau chiar refacerea restaurarii finale.
1.3. MENTINEREA FUNCTIEI OCLUZALE
Prin restabilirea raporturilor cu dintii antagonisti, RPP permite exercitarea functiei ocluzale, oferind confort pacientului. Totodata, printr-o modelare corespunzatoare, restaurarea provizorie contribuie la mentinerea pozitiei dintilor antagonisti. Exista si situatii cand RP se folosesc la modificarea terapeutica a raporturilor ocluzale si la mentinerea acestora pana la finalizarea tratamentului protetic. Adeseori, ele servesc chiar la tatonarea unei noi DVO pentru pacient.
. 6. Posibilitatea de mezializare a dintelui preparat (neprotejat de o coroana provizorie) trebuie evitata.
. 7. Modelarea ocluzala corespiinzatoare permite exercitarea functiei ocluzale in conditii normale.
1.4. FUNCTIA FIZIONOMICA
Restaurarea protetica provizorie trebuie sa fie estetica, mai ales in zona frontala si premolara. in acelasi timp, ea poate demonstra pacientului cum va fi restaurata fizionomia sa cu restaurarea protetica finala. Este chiar indicat ca pacientul sa se studieze' pana la sedinta urmatoare, cand va relata medicului observatiile sale.
Mentinerea sau ameliorarea aspectului fizionomic reprezinta poate elementul cel mai spectaculos al RPP. in primul rand, rezolvarea unei situatii traumatizante pentru pacient creeaza un climat de confidentialitate intre pacient si medic. Acum pacientul isi poate preciza doleantele, iar medicul va prezenta care sunt limitele tehnicilor de care dispune. In al doilea rand, pomind de la aceasta relatie privilegiata, este de dorit ca pacientul sa participe la elaborarea viitorului sau aspect estetic. Proteza provizorie poate fi modificata sau corectata, pe baza ei confectionandu-se macheta viitoarei RP de durata. Informatiile dobandite in aceasta etapa de tratament (forma si inaltimea dintilor, convexitatile suprafetelor si chiar culoarea), vor fi transmise laboratorului de tehnica dentara.
1.5. IGIENIZAREA CORECTA
Restaurarile protetice provizorii trebuiesc confectionate din materiale suficient de rezistente, care pennit o prelucrare si o lustruire adecvata. Numai asa se va impiedica retentia
placii bacteriene. Igiena bucala poate fi astfel verificata in sedintele urmatoare. Daca RPP are un design corespunzator, poate servi chiar la instruirea pacientului m ceea ce priveste modalitatile de igienizare pe care acesta trebuie sa si le insuseasca.
Modelarea peretilor axiali trebuie sa fie corecta, respectand conformatia anatomica a coroanelor dentare. Ambrazurile vor fi deschise, pentru a oferi spatiu papilei interdentare si acces mijloacelor de igienizare.
Daca tesuturile gingivale sunt mentinute m stare de eutroficitate m cursul etapei de protezare provizorie, nu vor aparea probleme nici dupa fixarea protezei finale.
. 8. Contur mezial necorespunzator, care nu va permite igienizarea unei RPP. |
1.6. REZISTENTA SI RETENTIA
Restaurarea protetica provizorie trebuie sa reziste solicitarilor functionale. Nu trebuie sa se fractureze sau sa se desprinda de pe bonturi. Este de dorit sa ramana intacta dupa indepartarea de pe dintele preparat, pentru a putea fi readaptata m caz de necesitate.
Cel mai mare stress la nivelul RPP se produce m timpul masticatiei. Rezistenta rasinilor acrilice este de aproximativ de 1/20 din cea a aliajelor pentru restaurari metalo-ceramice, ceea ce face ca fracturile in cazul restaurarilor confectionate din aceste materiale sa fie mai frecvente. Adeseori, medicul pierde timp pretios cu reoptimizarea RPP deteriorate. De aceea, trebuie sa se acorde o atentie sporita alegerii materialului din care acestea se confectioneaza, acrilatele nefiind intotdeauna materiale de electie.
1.7. SPRIJINIREA UNOR ETAPE ULTERIOARE ALE TRATAMENTULUI PROTETIC
Restaurarile provizorii joaca, de asemenea, un rol important in definitivarea tratamentului protetic. Astfel, se poate face verificarea slefuirii suficiente cu ajutoml RPP realizate pe modele de studiu. in cazul prepararii insuficiente, restaurarile realizate m acest fel nu vor putea fi inserate pe campul protetic. Daca RPP se realizeaza printr-o tehnica de copiere, preparatia insuficienta se evidentiaza prin subtierea sau chiar perforarea elementelor de agregare m zonele critice. Perforarea este evidenta la examenul clinic direct, m timp ce grosimea redusa a coroanelor provizorii poate fi evidentiata prin cresterea transparentei si/sau masurata cu un compas special.
De asemenea, restaurarile provizorii ne pot ajuta la paralelizarea preparatiilor:
- imposibilitatea indepartarii restaurarii extemporanee cu materiale autopolimerizabite pune m evidenta lipsa de paralelism a preparatiilor;
- m cazul realizarii restaurarii prin tehnica indirecta, aceasta nu poate fi inserata pe campul protetic datorita stalpilor neparaleli.
Restaurarile provizorii faciliteaza amprentarea. Largirea temporara a santului gingival se face mai usor m cazul dintilor stalpi acoperiti provizoriu. Martignoni a pus la punct o metoda de amprentare m care foloseste restaurarea provizorie drept suport pentm aplicarea unei spume siliconice expandabile, sub presiunea careia se realizeaza largirea temporara a santului gingival, iar Miller utilizeaza RPP drept portamprenta in amprentarea finala a campului protetic (63).
MONTAREA DINTILOR 1. Reguli generale pentru montarea dintilor frontali - principiul de baza in montarea dintilor frontali consta [...] |
TEHNICA DIRECTA Utilizand aceasta tehnica, fazele de laborator sunt eliminate. Este o tehnica convenabila atunci cand laboratoml de tehnica denta [...] |
AMPRENTAREA CAMPULUI PROTETIC EDENTAT TOTAL DEFINITIE, PRINCIPII GENERALE Prin amprentare se intelege modalitatea practica de inr [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact