Teama de senilitate este o constanta a tuturor oamenilor si din toate timpurile. Odata cu aparitia batranetii nu ne mai comportam cum am fost obisnuiti in tinerete. Stim ca batranetea nu vine cu flori si nici cu ceterasi, ci cu o seama de boli si de restrictii biologice si sociale determinate de scaderea fortelor fizice si pierderea locului social ce l-am avut inainte, respectiv reducerea capacitatii de prestatie fizica si psihica. Daca scaderea fortelor fizice este de asteptat si de acceptat fiindca ne-am obisnuit cu aceasta idee (o stim din mosi stramosi, o vedem la cei din jur), cu scaderea capacitatilor psihice si cu pastrarea dorintelor ne obisnuim mult mai greu. De aici reprosul: Doamne, de ce mi-ai lasat vrerea, daca mi-ai luat puterea?!
Scaderea memoriei (mai ales a celei recente) este greu de suportat pentru multi dintre noi, mai ales daca am facut o munca intelectuala. Depresia, anxietatea, ameteala, consti-patia si insomnia devin de nesuportat, mai ales pentru cei care nu convietuiesc intr-o familie organizata cu sotii, fii si nepotii lor. De aici frecventa mai mare a depresiei, a insingurarii si chiar a suicidului la rsta senilitatii la cei care sunt singuri. Se stie ca si deficientele senzoriale de vedere si auz duc la insingurare si sunt greu suportate de rstnici care devin depresivi. Cea mai grea insingurare este insa cea din tine ce se poate usura doar facand fapte bune, deci prin generozitate. Multe persoane rstnice atribuie generozitatii longevitatea lor.
S-a spus ca gradul de civilizatie al unei tari se reflecta in felul cum se ingrijeste de semenii sau in special de bolnavi si batrani.

Se discuta in prezent asupra termenilor. Din ce in ce mai mult, termenul de batran, este inlocuit cu cel de persoane de rsta a treia. Daca consideram perioada copilariei si adolescentei ca pe cea a formarii, ca prima rsta, rsta a doua ar fi cea a activitatii profesionale, iar rsta a treia - perioada incetarii activitatii organizate, perioada de pensionar, deci nu este legata de o rsta anume fixa.
Definirea batranetii nu este insa prea clara. Ea e formulata astfel toti cei care au depasit rsta de pensionare" ori, stiut este ca nu toti rstnicii se pensioneaza, iar pensionarea nu insemneaza automat batranete si inactivitate.
Procesul de imbatranire se caracterizeaza prin pierderea treptata a capacitatii de adaptare al organismului la eforturi, scaderea potentialului functional al organelor cu importanta vitala pentru economia organismului, inima, plamanii, ficatul, rinichii, sistemul nervos, cel endocrin, intregul organism. Scaderea este dupa 35 de ani aproximativ 1 procent anual, cu mici oscilatii in functie de ereditate, stil de viata si norocul fiecaruia. Este oarecum curios ca in domeniul endocrin, mai ales al instinctului sexual si al libidoului, barbatului i-a scazut potenta, dar i-a ramas dorinta de unde aminteam intr-un alt loc de reprosul care se face uneori: Doamne, daca mi-ai luat puterea de ce mi-ai lasat vrerea?
Suntem adesea intrebati in problema sexualitatii la rstnici. Sfatul medicului este ca sex se poate face la orice rsta insa cu prudenta pe care am recomandat-o in toate imprejurarile de viata. Daca n-ar fi asa, atunci asertiunea: fie mosul cat de batran tot ar manca mere din san" nu s-ar fi spus de catre popor, si raspunsul batranei dat unor tinere curioase: ca atata vreme cat femeia baga in gura trebuie sa introduca si dincolo".
Se impune sfatul final sa fim sinceri si sa facem totul asa incat sa nu ne fie rusine de ce facem. Este necesar si sa fim mai sinceri unul cu altul si sa ne impacam cu bolile pe care le avem, ele fiind ineviile in mare parte si ne impun un stil de viata potrivit acestora, si tratament corespunzator.
La 1 Octombrie in fiecare an se sarbatoreste Ziua Persoanelor de rsta a 11l-a. Este un bun prilej pentru a se consemna respectul fata de cei care prin devotamentul lor au creat bunurile materiale si spirituale de care beneficiaza generatiile tinere, asigurandu-le, in consecinta, acestor oameni rstnici o viata tihnita, demna, lipsita de grija zilei de maine. Prin Legea 16/2000 au fost constituite consiliile nationale, judetene, municipale si orasenesti ale persoanelor rstnice (C.N.P.V.) cu rostul de a intermedia relatia dintre organizatiile de pensionari-rstnici si forurile de stat centrale si locale in scopul solutionarii atente si operative a problemelor cu care, cotidian, se confrunta oamenii de rsta a IlI-a. Prima necesitate ar fi construirea unor camine pentru persoanele rstnice cu doua sectii dupa cum si-au pastrat sau nu autoservirea, ambele sectii dotate cu cele necesare vietii.
In acceptarea Legii privind asistenta sociala a persoanelor rstnice sunt considerate persoane rstnice cele care au implinit rsta de pensionare silita de lege, asistenta sociala a acestora realizandu-se prin servicii si prestatii sociale, chiar daca unii realizeaza venituri proprii.
Referindu-ne la sintagma persoane rstnice, aratam ca sunt scoli sociologice care impart durata procesului de imbatranire in patru segmente, prerstnicii 45-60 ani, rstnici 60-75 de ani; batrani intre 75-85 de ani si longevivi sau rsta a patra peste 85 de ani.
Statisticile arata ca in tara noastra ca si in altele procentul persoanelor rstnice prezinta o dinamica ascendenta. Daca in 1990 aceasta categorie reprezenta 15% din totalul populatiei, in prezent (2006) aceasta proportie reprezinta 19% din totalul populatiei de cea 22.000.000 locuitori, iar la nivelul judetului Cluj 154.098 cetateni sunt pensionari.Cresterea numarului rstnicilor este urmare a cresterii relative a sperantei de viata, a reducerii mortalitatii, a declinului fertilitatii si a emigratiei externe, in special a tinerilor. (Virgil Gutiu) - Aderul de Cluj, 30 Oct 2006.
Problematica rstnicului ca problema sociala este destul de noua. Exista ca problema biologico-medicala doar de cate decenii de cand este privita in ansamblu, imbatranirea era privita pana nu demult o problema academica. In societatea contemporana, procesele imbatranirii genereaza o problematica complexa, medico-sociala, practica ce nu poate fi neglijata de societate si incearca sa fie rezolta.
Cresterea duratei medii de viata, scaderea morbiditatii si a mortalitatii, prin prevenirea si tratarea cu succes a unor serii de boli cauzatoare de moarte, determinate de progresele medicinei si ale societatii in general, au dus la sporirea importanta a numarului celor in rsta. Acestia se constituie treptat intr-o aderata categorie populationala, din ce in ce mai numeroasa si mai mult in atentia guvernelor, a societatii civile, a sistemului medical, a ONG - urilor, a fiecarei persoane.
In viziunea Organizatiei Mondiale a Sanatatii, problema imbatranirii este considerata printre primele cinci probleme de sanatate, alaturi de cele legate de inima, cancer, accidentele de circulatie, SIDA, alcool. Se stie ca peste 50% din toate paturile din spitale sunt ocupate de cei in rsta, ceea ce implica crearea unor spitale si chiar cabinete medicale separate pentru aceasta categorie, fiind astfel pe deplin justificate.
Insa societatea moderna priveste cu neincredere utilitatea lor. intr-o cultura poziti, a tineretii, a sanatatii, batranul isi gaseste locul din ce in ce mai greu de aceea batranetea este considerata de medici ca un mare dusman al vietii.
Societatea moderna genereaza batranete, dar tinde sa o respinga si o izoleaza. Pensionarul se vede respins de societate, care nu-i acorda nici un rol social, considerandu-l o pora si acordandu-i o pensie neindestulatoare. Varsta de pensionare trebuie mai corect personalizata in functie de persoana concreta si de nevoile societatii si nu doar de cifre rigide.
Familia e cea chemata sa asigure nevoile rstnicului dar, de multe ori, aceasta este complet nepregatita pentru aceasta sarcina, in conditiile societatii de azi. Procesul de disolutie a familiei, traiul separat al familiei tinere, problemele economice fac ca multi rstnici sa traiasca singuri, izolati de ceilalti vechi membri ai familiei, pusi sa se descurce pe cont propriu. Conceptia marginalizatoare fata de batrani este larg raspandita in societate. Ea, ca si rasismul si sexismul, se refera la prejudiciul adus unei categorii de populatie, la ignorarea, deprirea de putere, stereotipizare interiorizata deseori de victime. Batranica", mosulet" sunt stereotipuri verbale ce sugereaza o rsta inaintata si o competenta redusa, atat fizica cat si intelectuala, dar si un oarecare grad de desconsiderare dureros resimtita, mai ales cand batranul este considerat o jucarie stricata. De aceea am amintit ca prima necesitate caminele pentru rstnici.
Batranetea - boala grea ce n-as da sa scap de ea - zice un vechi proverb romanesc.In conceptia actuala, batranetea nu mai e privita ca o boala. Ea e considerata ca im proces normal, firesc, o etapa ineviila a vietii. Totul e normal. Asa se pare. insa, adaptarea individului cat si a societatii la acest proces normal este extrem de dificila. Adaptarea psihica la batranete e mai dificila decat cea fizica. Persoanele realiste accepta batranetea ca un fenomen natural si ineviil, cu antaje si unele compensatii care exista daca stii sa le cauti. Practic insa toti o accepta greu.
Procesul de imbatranire adica de involutie incepe ihca in jur de 25 de ani, o data cu terminarea perioadei de crestere a organismului! Treptat, dupa 36 de ani si mai ales dupa 45 de ani, fenomenele de involutie se inmultesc si se accentueaza, omul fiind nevoit sa tina cont de ele intr-o tot mai mare masura. Adaptarea se face vrand-nevrand la marea majoritate a rstnicilor fiindca intre timp survin fenomenele ineviile, retragerea din activitate, schimbarea mediului si stilului de viata, moartea partenerului de viata, prima boala inlidanta, scaderea sau pierderea capacitatii de autoservire, care sunt de dorit sa se petreaca cat mai tarziu cat mai aproape de finis sau daca ar fi posibil sa trecem direct din viata obisnuita in moarte fara o perioada de suferinta. Adesea nu moartea inspaimanta, ci felul cum vine si teama pentru sarcinile ce raman dupa finisul nostru pe umerii celor ce ne urmeaza, cum spunea V. L. Blaga: nu de moarte ma inspaimant, ci de greutatile ce te las dupa mine.
O buna parte din populatia rstnica se dovedeste vulnerabila pe fizic si emotional la acest proces de involutie. Cand isi pierde capacitatea de autoservire situatia omului devine dramatica si este de temut pentru toti batranii de aici rugaciunea la-ma Doamne fara suferinta si fara chin pentru mine si familie.
Persoanele rstnice nu sunt protejate suficient din cauza incapacitatii de a se autoproteja, nu-si cunosc drepturile in familie sau in afara ei. Persoanele in rsta sunt deseori violentate, maltratat, abandonate, fortate sa accepte institutiona-lizarea. Foarte des persoanele de rsta a treia sunt excluse de la luarea deciziilor, ele neputand sa-si exprime vointa din motive morale, de sanatate, afective, economice sau administrative, fiind adesea inselati si lasati pe drumuri.
Sunt aspecte ce ne reliefeaza o parte din problemele ce se ivesc datorita dependentei sociale din ce in ce mai mari a rstnicilor fata de cei din jur, odata cu inaintarea in rsta. E vorba, de fapt, de incapacitatea de a dispune independent de modul sau de viata, datorita lipsurilor (insuficientei materiale) si ca urmare a unor degradari ale starii de sanatate de ordin psihic sau fizic. Adaptarea trebuie facuta, dar aspectele vietii sunt multiple si modificarile majore, in cazul batranilor, involutiile au loc in toate domeniile vietii acestora. Problemele rstnicilor sunt atat de natura biofizica, adica medicala, cat si sociala, deci sunt complexe, si greu de modificat in sens pozitiv pentru batrani, unii ajungand chiar la suicid.

Se constata o crestere a numarului de persoane rstnice care traiesc singure datorita schimbarilor inregistrate in structura familiei, a stilului de viata, transferul populatiei tinere din zonele rurale catre zonele urbane, saracia determinand limitarea suportului familial si scaderea numarului de ingrijitori traditionali. In trecut mosul lasa urmasilor sai averea sa in schimbul ingrijirii sale la batranetea neputincioasa. Azi nu se mai pune astfel problema, mosul neand ce sa le lase iar interesul urmasilor pentru el scade.In cazul persoanelor de rsta a treia se intalneste o situatie particulara, acestea and nevoie, in egala masura de doua tipuri de suporturi: servicii medicale si sociale. in aceste conditii, initierea, dezvoltarea si acordarea serviciilor de sanalate impun o politica unitara in domeniu pentru a realiza, in principal, mentinerea persoanelor rstnice la domiciliul lor sau, daca acest lucru nu este posibil, pentru a asigura ingrijirile necesare continuarii vietii intr-o institutie de asistenta sociala cat mai bine dotata, apropiata de viata din fosta sa familie si intr-un colectiv cu cat mai multi cunoscuti ce se intrajutoreaza.Ingrijirile la domiciliu reprezinta cea mai buna strategie de asistare a persoanelor rstnice in situatie de dependenta, nu numai pentru ca este o metoda mai ieftina decat ingrijirea in institutii, dar pentru ca este preferata de persoanele in rsta, reprezentand un atribut esential al calitatii vietii, dar dupa cum am aratat mai sus, acum este mult mai greu decat in trecut din motivul ca batranul nu are ce lasa urmasilor pentru a fi ingrijit de acestia.
Pentru a realiza ingrijirile la domiciliu este important sa se dezvolte infrastructura sociala apta sa sustina o aderata retea de servicii acordate in stranse relatie cu celelalte structuri medicale si sociale dintr-un teritoriu dat. Aceasta inseamna mijloace financiare suficiente, acordate in conformitate cu un model bine structurat si definit la nivel national, personal (care iubeste aceasta activitate cu batranii) specializat si suficient de bine remunerat, implicarea societatii civile, dezvoltarea voluntariatului, acordarea de sprijin economic pentru familiile cu batrani ce nu au autoservirea, de aceea tot mai bune sunt caminele pentru batrani daca sunt bine dotate si incadrate cu persoane bine dotate.
Majoritatea persoanelor rstnice depinde in momentul de fata de ingrijirea acordata de familie. Aceasta realitate ridica o multitudine de probleme economie si sociale care necesita sa fie rezolte si care au fost schitate in inile anterioare.
Timpul acordat ingrijirilor rstnicilor presupune de cele mai multe ori ca un membru de familie sa renunte la serviciu sau la alte activitati, inclusiv cele de petrecere a timpului liber. ingrijirea presupune si un stres marcat asupra familiei, in special asupra celui care isi asuma ingrijirea practica, ceea ce determina uneori deteriorarea starii de sanatate a acestuia, precum si o posibila deteriorare a relatiilor de familie, mai ales in zilele noastre cand persoana in rsta nu prea are ce sa lase urmasilor sai dupa ce inchide definitiv ochii.
Exista o tendinta continua spre dezvoltarea sectorului prit, cu costuri mari pentru servicii, pe de o parte, iar pe de alta parte cu costuri mari pentru pacient (favorizand accesul doar a celor care au abilitatea de a plati). Ar fi bine ca sa ne gandim fiecare la batranete inca din perioada de tinerete relati si sa luam masurile necesare asigurandu-ne batranetea prin pensii suplimentare ori sprijin concret din partea cui (ruda sau nu). Se incearca acum asigurarea de pensii suplimentare.
In tarile europene are loc o dezbatere legata de finantarea ingrijirilor de lunga durata pentru persoanele rstnice dependente, care privesc modalitatea de sustenilitate a sistemelor de securitate sociala, and in vedere costurile foarte mari ale dependentei. De aceea unele tari au introdus chiar prestatia sau asigurarea de dependenta, pentru a putea dezvolta serviciile de ingrijire la un nivel calitativ accepil, dar si aici sunt necesare resurse financiare mari.
Nu exista o regula in ce priveste finantarea acestui sector. De obicei statul se implica in finantarea de lunga durata a ingrijirilor, prin alocarea unor resurse pentru cofinantarea acelor servicii care incurajeaza ramanerea la domiciliu a persoanei. Deocamdata, asigurarile prite nu joaca decat un rol minor in finantarea de lunga durata. In acelasi timp, creste necesitatea de a incuraja responsabilitatile familiei, in paralel cu dezvoltarea serviciilor de catre comunitate, cu diversificarea acestora si cu cresterea modalitatilor de suport acordate ingrijitorilor.
Cred ca realizarea unor camine-spital unde sa fie primiti batranii contra cost dotate corespunzator, cu apartamente personalizate in functie de viata si activitatea locatarilor rstnici si fara posibilitati de a fi ingrijiti in familie, ar fi bine venite daca ar fi suporile economic si accepile ca dotare.
Asistenta si ingrijiri deosebite trebuie oferite persoanelor rstnice cu boala Ahheimer si celor cu diferite grade de dementa senila, si la noi in tara s-au creat organizatii non-guvernamentale in sprijinul acestor batrani bolnavi, si este nevoie in continuare de grija deosebita pentru persoanele care au depasit 55 ani si sa nu lasam lucrurile la voia intamplarii pe seama naturii fiindca pentru mama natura, individul prezinta interes doar in masura in care continua specia umana si cum aceasta se intampla pana la rsta de 45 de ani femeia si in jur de 55 de ani barbatul, mama natura nu a fost si nu este interesata sa favorizeze evolutia in sensul de a prelungi longevitatea - nu natura, ci noi oamenii trebuie sa intervenim pentru a prelungi longevitatea acti in sensul in care o prezint in continuare.