|
|
M |
AC a evoluat intr-un cadru epistemologic diferit de MC contemporana. Aici observatiile empirice pe pacienti individuali constituie dovada principala pe care se bazeaza modul in care MAC este folosita si predata.
In ultimele decenii s-au efectuat zeci de
studii cu privire la eficacitatea diverselor ramuri ale MAC. Foarte putine din
aceste ramuri au obtinut pana in prezent validare stiintifica, si aceasta nu in
toate domeniile. Mai multi factori au contribuit la acest rezultat. Marea
majoritate a studiilor au avut serioase erori de procedura, lipsind un grup de
control corespunzator, avand esantioane prea mici, cercetatori subiectivi,
masuratori ale rezultatelor ne-validate sau teste statistice inadecvate[1]
Inafara de acestea, chiar si studiile cu un design foarte bun intampina dificultati metodologice considerabile. Nu exista ghiduri de practica standardizate, si cel putin in ceea ce priveste fitoterapia, compozitia produselor de pe piata difera in calitate si compozitie. Unele practici nu se pot studia orb, cum ar fi osteopatia, chiropraxia, etc atat pacientul cat si practicantul ar sti daca s-a produs manipularea coloanei vertebrale.
Chiar si su imbunatatiri notabile in metodologia experimentala, exista probleme de credinta in interpretarea rezultatelor studiilor unor ramuri terapeutice. Unii medici nu sunt deschisi unor optiuni terapeutice care nu au fost rezultatul parcurgerii evolutiei clasice de la stadiul de cercetare preclinica la faze seriale de testare clinica, faze pe care le parcurge orice medicament.
De asemenea sunt greu de acceptat rezultatele unor studii care demonstreaza eficacitatea unor ramuri medicale precum homeopatia care sunt contra-intuitive sau al caror mecanism nu este inca explicat cum se poate accepta faptul ca o substanta diluata dincolo de stadiul in care nu mai exista nici o molecula prezenta in remediu ci doar solvent, poate avea actiuni terapeutice mai mari decat placebo? In ciuda celor mai convingatoare rezultate si a celor mai stringente conditii metodologice, aceste rezultate sunt in continuare criticate[2]. Ramane deci incert ce fel de dovezi stiintifice ar putea determina schimbarea parerii generale.
In ciuda problemelor metodologice cu care se confrunta studiile pe acupunctura, credinta in eficacitate acupuncturii este in continua crestere in centrele academice[3]. Increderea crescanda in rezultatele acupuncturii se datoreaza cel putin in parte uzului pe scara larga, chiar in centre medicale unde este folosita ca si tratament adjuvant in managementul durerilor.
Credibilitatea crescuta a acupuncturii se datoreaza insa mai mult decat unui curent de opinie favorabil. Studii biochimice si de imaging au aratat ca acupunctura poate determina eliberarea endogena de opioizi exact in zonele din creier care mediaza efectele benefice ale analgezicelor narcotice[4].
Acupunctura apare pe site-ul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) la categoria Traditional Medicine, sub titlul Tried and tested methods and products[5]:
Acupunctura s-a demonstrat eficienta in alinarea durerilor post-operatorii, a greturilor din timpul sarcinii, a greturilor si vomitarii urmand chimioterapiei si a durerilor urmand extractiilor dentare, avand efecte secundare extrem de reduse. Poate de asemenea ameliora anxietatea, atacurile de panica si insomnia[6].
La acestea se adauga studii care arata eficienta acupuncturii in tratamentul migrenelor si a durerilor joase de spate[7]. In urmatoarele domenii tratamentul cu acupunctura a dat rezultate incerte[8]:
Dependenta de substante (altele decat nicotina)
Astmul
Conditii inflamatorii reumatice
Dureri in zona cefei
Osteoartrita
Cefaleea
AVC
Acupunctura nu s-a dovedit mai eficienta decat placebo in a ajuta intreruperea fumatului sau a pierderii in greutate[9].
Exista un numar de probleme intampinate in cercetarea in acupunctura care trebuiesc luate in considerare in interpretarea rezultatelor unor studii stiintifice. Unele sunt evidente, precum:
Cum se poate face o diferentiere intre grupul real si cel placebo sunt punctele sham adecvate pentru acest demers?
Cum poate fi efectuat un studiu orb pe acupunctura?
Altele sunt specifice acupuncturii si diferentelor de paradigma intre Orient si Occident:
Absenta expertilor in acupunctura in efectuarea studiilor, atat in faza de design cat si in faza de testare
Hiperstandardizarea procedurilor de tratament pentru a satisface protocolul stiintific
Utilizarea sau studierea unor puncte individuale fara incadrarea lor intr-un tratament
Lipsa corelarii diagnosticului si tratamentului traditional cu cele din medicina clasica
Astfel este recunoscut faptul ca multe studii pe acupunctura demonstreaza ca acupunctura este minimal sau deloc superioara tratamentului placebo in ciuda eficientei clinice. Interactiunea dintre tratamentul cu acupunctura, placebo, practician si pacient este foarte putin inteleasa.[10] Aceasta ignoranta relativa poate fi responsabila pentru rezultatele neclare ale studiilor pe acupunctura[11] si de lipsa claritatii metastudiilor ulterioare[12]. Numarul de studii cu un design de natura a fi compatibil cu abordarea si tratamentul traditional, si efectuate in mod corect din punct de vedere stiintific cat si din punctul de vedere al acupuncturii traditionale, precum cel al Witt, și alții, 2005, sunt foarte rare.
In cele ce urmeaza vom trata punctual aceste dificultati cat si impactul lor potential in studiile stiintifice.
In acupunctura aceasta diferentiere este mai dificila decat s-ar putea crede. In ciuda faptului ca protocoale des folosite presupun alegerea unor puncte cunoscute in literatura ca sham, sau non-puncte, sau acupunctura minima[13] este greu de crezut ca interventia placebo este fiziologic inerta.
Dificultatea consta in faptul ca desi exista aproximativ 365 de puncte standard de acupunctura pe traseele meridianelor, sunt recunoscute si puncte externe meridianelor.
Numarul acestora este in continua crestere pe criterii morfologice, pe masura ce se fac cercetari. Din punct de vedere morfologic s-a descoperit ca punctele de acupunctura poseda o impedanta electrica mai scazuta decat cea a tesutului inconjurator. Pe aceasta baza s-au putut dezvolta aparate care sa poata localiza punctele de acupunctura. Surpriza a fost ca s-au descoperit mii de astfel de puncte de pe corp, care sunt asemanatoare din punct de vedere electric cu cele standard. Alte studii au descoperit si alte proprietati ale punctelor de acupunctura, precum formarea unor cristale lichide la locul punctului de acupunctura de pe un meridian stimulat la distanta prin folosirea altor puncte de pe el. Aceste cristale lichide se observa doar la nivelul punctelor de acupunctura si nu si in tesutul inconjurator[14]
Multe studii stiintifice nu au reusit sa obiectiveze stiintific diferente semnificative intre test si control ale unor relatii de diagnostic si tratament care erau cunoscute ca eficiente clinic.
Pacientul de obicei stie cand este intepat, este deci foarte greu de orbit o astfel de procedura, desi s-au incercat mai multe abordari precum ace retractile care intra intr-o teaca pe principiul telescopic[15], folosirea punctelor sham. O abordare interesanta este disocierea in timp a tratamentelor administrate grupelor test si placebo, in care grupei placebo i se amana tratamentul[16].
Chiar daca aceste modalitati permit efectuarea unui studiu simplu orb, teste dublu-orb sunt imposibile, deoarece practicianul va sti invariabil daca face sau nu tratamentul real pacientului.
Studii bine efectuate si recunoscute in care sunt implicati experti in acupunctura, se disting de majoritatea altor studii prin diferenta in abordare, consecinta a recunoasterii necesitatii gasirii unui front comun, fara excluderea sau violarea unor principii stiintifice, dar nici ale tratamentului traditional cu acupunctura.
Studii cu un design bun recunosc necesitatea adaptarii continue a tratamentului cu acupunctura atat de la un pacient la altul cat si de la o sedinta de tratament la alta la acelasi pacient. Acestea sunt necesare deoarece practicantul consulta si palpeaza detaliat pacientul la fiecare sedinta, si in functie de aceste considerente precum si de ceilalti factori de diagnostic face adaptari continue si esentiale tratamentului.
Datorita necesitatii unui feed-back continuu si detaliat de la pacient,
si consecventei adaptari a tratamentului, in studiile care tin cont de
diagnosticul si tratamentul traditional se
mentine un grad de libertate adecvat adaptarii procedurii de la o sedinta de
tratament la alta si de la un pacient la altul, monitorizand si mentionanad in
acelasi timp procedura efectuata in concordanta cu metodologia stiintifica.[17]
Aceasta eroare metodologica este probabil cea mai importanta si cea mai frecventa eroare comisa atat in practica medicala cat si cea stiintifica in ceea ce priveste acupunctura.
Daca in studierea efectelor unor medicamente este posibila abordarea stiintifica prin preceptul modifica o singura variabila odata, in acupunctura aceasta poate avea efecte variabile de la pozitive la dezastruase, asa cum este inteleasa ea de non-experti in acupunctura. Motivul este incompatibilitatea abordarii, stiinta studiand intai partile si apoi intregul, iar filozofia orientala intai intregul si apoi partile.
Eroarea isi are radacina in indicatiile medicinii traditionale chineze privitor la efectele si indicatiile punctelor de acupunctura. Abordarea oarecum formulaica a indicatiilor din medicina traditionala chineza interpretata ad literam de medicii occidentali este profund gresita si se aseamana cu prescrierea de medicamente occidentale de catre un om laic care se ghideaza dupa o agenda medicala. Lipsa intelegerii principiilor fundamentale de functionare a sistemului medical din care au rezultat acele recomandari, precum si adaptarea acelor formule in functie de un numar de factori de la un pacient la altul pot avea consecinte dezastruoase in clinica.
In ceea ce priveste aceeasi abordare in studiile stiintifice, consecintele pot fi si mai serioase, avand in vedere posibilitatea tragerii unor concluzii foarte departate de realitate si generalizarii lor in literatura stiintifica, privand astfel populatii intregi de beneficiile potentiale ale unui sistem medical autentic si testat de-a lungul mileniilor.
Au fost facute studii stiintifice care sa evalueze efectele terapeutice ale unor puncte de acupunctura luate individual. Desi este adevarat ca in anumite cazuri se poate folosi chiar si doar un singur punct in cadrul unei sedinte de tratament cu acupunctura, acest lucru se intampla rar, si in circumstante foarte specifice.
Orice punct trebuie folosit in contextul intelegerii principiilor sistemului medical oriental si in contextul diagnosticului si individualitatii pacientului respectiv[18]. Astfel acelasi punct folosit in contexte clinice diferite are efecte diferite, efectuarea unui studiu individual de acest gen al punctelor rezultand in concluzii distorsionate.
O astfel de abordare hiperstiintifica poate fi ata cu dezasamblarea unui autoturism in cele mai mici componente si concluzionarea ca acesta nu poate functiona, deoarece niciuna din componentele sale luata ca atare nu se deplaseaza inainte.
Ultima din dificultatile metodologice discutate aici se refera la diferenta de cenceptii intre MC si Acupunctura, atat la nivel diagnostic cat si la nivel terapeutic. La nivel diagnostic un acupunctor poate concluziona ca pacientul sau sufera de Invazie de Vant si va folosi in tratamentul sau puncte din repertoriul celor care trateaza aceasta afectiune. Incercarile occidentale de a traduce un astfel de limbaj in general nu au avut succes, deoarece sistemele medicale pornesc de la cu totul alte premise.
In mod similar cercetarea stiintifica a unor astfel de puncte sau chiar categorii de puncte este aproape imposibila, deoarece este greu de definit cu destula rigurozitate stiintifica ce inseamna Invazie de Vant, de ce un pacient o are si altul nu in ciuda simptomelor asemanatoare.
Cea mai de succes abordare stiintifica in acest sens pana acum a fost cea care a lasat destula libertate de miscare acupunctorului, ca acesta sa isi elaboreze diagnosticul si tratamentul conform filozofiei si medicinii orientale, fara a incerca o explicatie a acelei alegeri, si evaluarea eficacitatii tratamentului in atie cu un placebo bine ales[19].
Alte aspecte care pot constitui o diferenta importanta in practica sunt orizontul de timp peste care se asteapta aparitia efectelor, sau specificitate acelor efecte. Exista anumite tehnici care urmaresc o echilibrare generala a sistemului energetic al unui om. Efectele probabile pot fi niste imbunatatiri generale numeroase (somn mai bun, stare generala imbunatatita, etc), dar in acelasi timp putin specifice si de amplitudine relativ scazuta. In mod asemanator decurg lucrurile in cazul tratamentului unui om la nivel emotional sau spiritual. Acestea contrasteaza cu metode in care se urmareste un tratament tintit pentru un simptom localizat si bine definit.
Amandoua abordarile exista in tratamentul cu acupunctura. Cu toate astea a doua este mult mai usor de obiectivat stiintific.
[1] (Harrison's Principles of Internal Medicine 17th Ed, 2008)
[2] (Harrison's Principles of Internal Medicine 17th Ed, 2008)
[3] (Harrison's Principles of Internal Medicine 17th Ed, 2008)
[4] (Harrison's Principles of Internal Medicine 17th Ed, 2008)
[5] Metode si produse studiate si demonstrate
[6] (WHO - Traditional Medicine, Tried and Tested Methods and Products)
[7] (Harrison's Principles of Internal Medicine 17th Ed, 2008)
[8] (Harrison's Principles of Internal Medicine 17th Ed, 2008)
[9] (Harrison's Principles of Internal Medicine 17th Ed, 2008)
[10] (Pariente, White, Frackowiak, & Lewith, 2005)
[11] (Birch, Hammerschlag, & Berman, 1996)
[12] (White, Lewith, Berman, & Birch, 2002)
[13] (Witt, și alții, 2005)
[14] (Wentao, Hua, Jiming, & Lianxin, 2001)
[15] Cunoscut sub numele de ac Streitberger (Pariente, White, Frackowiak, & Lewith, 2005)
[16] (Witt, și alții, 2005)
[17] design-ul studiului lui (Witt, și alții, 2005)
[18] Se zice ca daca in Vest zece oameni care au aceeasi durere de cap pot lua acelasi remediu, in Est, acelorasi zece oameni cu acelasi tip de durere de cap li s-ar efectua zece tratamente diferite de la un om la altul. Motivul este ca nu se trateaza durerea de cap in sine, ci se echilibreaza omul la nivel energetic, tinandu-se cont de ce ii este lui individual (Markham, 2000)
[19] studiul lui (Witt, și alții, 2005)
(lat. acus = ac; punctura = intepatura). Metoda veche de tratament de origine chineza, care pleaca de la capacitatea organismului uman de a fi [...] |
Medicina preventiva a luat proportii dupa ce omul a putut incrimina anumiti microbi ca responsabili ai unor afectiuni. Au aparut vaccinuri si seruri, [...] |
Clasificarea meridianelor Meridianele (King Lo) sint impartite in doua categorii : a) Meri/lianele principale, in numar de 12: 6 de natura Yang, 6 [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre acupunctura |
Alte sectiuni |
Ai o problema medicala? |