Mierea este produsa de albine pornind de la
nectarul din flori sau de la alte surse naturale, precum
polenul sau mielat-ul, pe care Ie transforma si apoi le depoziteaza in celulele fagurelui, de unde o culege apicultorul.
Mierea nu sufera sau nu este supusa nici unei modificari, ameliorari sau purificari, nici unei manipulari industriale, asa cum se intampla cu alimentele moderne, conferindu-le acestora din urma adjectile de noci sau periculoase. Mierea este deci un aliment natural ideal nerafinat care conserva intacte proprietatile si componentele sale (atunci cand nu este falsificata), ceea ce nu este cazul zaharului sau al altor alimente rafinate.
Mierea este formata din zaharuri simple, predominante fiind glucoza (G) si frucloza (F) care nu au nevoie de a fi transformate de
sucurile digesti inaintea asimilarii lor in
organism. Dupa origine exista mai multe sortimente:
-
mierea de nectar, care este un produs elaborat de albina predominant din nectarul de origine florala;
- mierea de exsudat (miellat), care este produsul elaborat de albina din exsudatul unor parti extraflorale ale telor sau care prezinta pe ele substante dulci pe care albinele le culeg ca un produs specific pe care-l depoziteaza in celulele fagurelui si-l acopera ulterior.
Dupa starea fizica se deosebesc:
- mierea lichida, produs fara cristale vizibile care nu a suferit nici un proces de reincalzire;
-
miere cristalizata, produs puternic cristalizat sau granulat, granulele si cristalele fiind complet independente;
- miere partialcristalizata, constituita din faza lichida prezentand si granule sau cristale in suspensie si precipitate in dirse cantitati;
-mierea lichefiata, produs obtinut dupa supunerea mierii cristalizate la actiunea caldurii (temperaturi moderate, 50-55C) pana la disparitia cristalelor vizibile, fara a atinge etapa de caramelizare.
Aceasta substanta" dulce, naturala, alimentara compusa in principal din G si F, nu are nevoie de transformare in tubul digestiv pentru asimilare,
glucidele constituente trecand aproape in totalitate din tubul digestiv in circulatia sanguina.
De asemenea, continutul bogat in vitamina Bl (tiamina) implicata in procesul digestiv, cat si vitamina C, implicata in acelasi proces plaseaza mierea printre produsele alimentare.
Continutul in
minerale (Ca, F, Fe) ca si in
proteine si acizi organici alaturi de pigmenti getali ofera solutii eficiente pentru malnutritie (care de obicei este rezultatul ingestiei unei cantitati insuficiente de alimente, dar si unui consum de alimente neadecvat) (28/81). /
Parametrii care influenteaza calitatea unei mieri cuprind aspecte diferite, unul din acestia privind materia prima din care albinele produc" mierea, in speta nectarul, care ocupa loc fruntas.
Continutul glucidic al nectarului a constituit preocuparea cercetarilor unor grupe de specialisti; astfel, M. Battaglini (24/74) arata ca diferite specii de te sau pomi fructiferi ofera nectar cu compozitii diferite. Astfel, la nectarul din specia prunus, predomina F si G - ca mono
glucide -, sucroza fiind scazuta; cel de la prunus amipol este foarte sarac in zaharoza, F si G fiind dominante. Prunus persica ofera un nectar sarac in zaharoza dar bogat in F si G. Prunus domestica detine un nectar la care lipseste zaharoza, dar predomina F si G.
Prezentarea continutului glucidic al nectarului diferitelor specii din Europa (de ex. Italia - M. Battaglini) ne poate contura ideea atat a diferitelor contributii ale mierii pe alimentar, cat si farmacologic in primul rand prin compozitia chimica. Tabelul 6 releva diferentierile la unele specii.
Fertilizarea solului cu azotat de amoniu determina modificari specifice. Cantitatea de glucide ca si a unor minerale la doua specii (turnesol si cozla) care contribuie major ca surse melifere raportul P/K se prezinta ca in elul 7.
Tabelul 7
Raportul fosfor/potasiu (P/K) la diferite glucide
Glucoza Zaharoza Fructoza
La specia turnesol
Martor
29 25 25
+ fosfat 27 30 23
+ K 24 34 21
La specia cozla
Martor 45 21 18
+ fosfat 40 26 16
+ K 38 29 16
Introducerea potasiului determina reducerea glucozei si cresterea zaharozei. Dar initial glucidele se transforma sub influenta enzimelor hidrolizante din secretia salivara a albinei, ceea ce a facut ca unii autori sa nu poata pune in evidenta nici o relatie intre diferitele zaharuri din miere si originea florala a acesteia. Enzimele secretate de albina joaca rolul de modificator.
O alta sursa melifera agreata de albine o constituie asa numitul mielat" reprezentat si de exsudatul de conifere. Pentru zona Romania si Bulgaria putem retine continutul de glucide din elul 8.
Mielatul (specific pentru Noua Zeelanda) reprezinta un produs unic, fiind constituit dintr-o substanta care seamana cu mierea secretata pe unii arbori de insectele parazite ultracoekostoma assimile care infesteaza unele specii arborifere (insecta parazita este raspandita strict in padurile din jumatatea de nord la peste 750 m altitudine, numarul lor fiind maxim pe arborii mari la lizierele insorite).
Insecta parazita produce exsudatul (mielatul) intr-un stadiu intermediar al dezvoltarii ei, pe trunchiurile si crengile arborilor infestati aparand o patura groasa de substanta cleioasa si neagra (mielat). Se inregistreaza o cantitate de 10 dm3 per hectar, colectandu-se 50-l00 kg miere/colonia de albine.
Albinele colecteaza mielatul si-l transforma in miere.
Un alt aspect demn de retinut il reprezinta studiile consacrate componentelor polenului si nectarului ca materie prima" primordiala in producerea mierii de catre albine. Exemplificam cu cercetarile din Ungaria (Cebataroz, 24/442) privitor la tele care contin
polen sau nu si care constituie baza florala melifera, frecnta prin raspandirea lor (elul 9).