in privinta relatiilor cu glandele endocrine, s-a silit ca interferarea VA asupra axei hipofizo-suprarenale (Hy-SR) nu are loc in modalitate directa (de exemplu prin injectarea acestuia). Efectul asupra nilului plasmatic al cortizonului se pare a se realiza prin stimularea sistemului neuro-hormonal.
Imediat dupa injectare (30-60 s) histamina plasmatica creste de aproximativ 20-30 ori, scaderea producandu-se dupa 5-l5 min cu renire la valoarea initiala. Acelasi efect a fost observat si pentru nilul circulator al epinefrinei si norepine-frinei; amandoua cresc de 10 ori dupa 5-l0 min, scazand spre initial dupa 30-90 min. Reactiile se presupune ca se desfasoara diferit de cele de tip "stres de reactie" cunoscut, nilul neurohormonilor fiind mult crescut. S-a observat ca eliberarea histaminei are loc intotdeauna inaintea eliberarii adrenalinei si nora-drenalinei, cu semnificatie in schimbarile cardiovasculare sau respiratorii dupa administrarea VA.In edificarea unor ipoteze privitor la
artrita si VA a fost folosit un tratament intr-un model experimental (Shipman si colab. -36/569), cu cate 10 mg de 2 ori pe saptamana la cai, tratament care a determinat renirea functionalitatii dupa 6 luni, rezultate consemnate si de experimentarea lui Von Bredow. Cercetarile lui Weisman, care a experimentat modelul "rat adjuvant artritis" au aratat ca VA integral previne realizarea acestui model experimental mult mai bine decat unele fractiuni (melitina si cardiopeptidul).
S-a atestat faptul ca VA integral sustine cresterea nilului corticosteronului seric, indepartarea SR anuland aceasta situatie odata si cu efectele fiziologice de supresie a artritei experimentale, rezultate confirmate si de experimentarile lui Blin si Chang, care au aratat ca VA integral a fost activ in supresia dezvoltarii artritei experimentale in doze de 0,1 mg/kg (o intepatura de albina). Mraz si colab. estimeaza ca fiecare intepatura de albina de masa 100 mg corespunde la 0,1 mg VA integral.
Experimentarea lui Waren a confirmat si pe caini ca VA stimuleaza eliberarea de cortizol din SR, diferentele de raspuns la tratamentul cu VA in raport cu varsta fiind explicate de autori ca datorandu-se limitei de raspuns la animalele in varsta ca urmare a depletiunii hormonilor sexuali: estrogeni si testosteron.
In privinta actiunii antiinflamatoare ca si antialergice a VA se accepta ideea ca in doze uzuale acesta nu prezinta riscul fortarii sau lenevirii SR-lelor. Va influenteaza si alte glande endocrine precum tiroida si mai ales ovarele, situatie ce impune folosirea cu prudenta atunci cand ovarele sunt in stadiu de hiperfunctionare (hiper-foliculinemie), in cazuri de
fibrom uterin, mastopatie etc. S-a pus in evidenta un efect foliculo-stimulant (Partheniu, Neacsu).
Influenta asupra sangelui
Asupra interferarii VA in procesele de coagulare a sangelui s-a aratat (N. M. Artemov si colab., 1978) ca acesta lungeste timpultotal al acestor procese. in dilutie de (1 -2)/l O3 sangele pierde capacitatea de coagulare timp de 24 ore. Timpul de coagulare a plasmei recalcificate s-a schimbat esential prin adaugare de VA, la dilutiile mentionate aceasta pierzandu-si capacitatea de a se coagula prin recalcificare, adaugarea de trombina favorizand insa inceperea formarii cheagului.
S-a studiat de asemenea influenta VA in dilutia de 1/105 pentru care activitatea trombocitelor din sange a scazut pana la 80%, iar prin adaugarea de nin in dilutie de 1/104 procesul a scazut pana la 3,5%. Inhibarea pronuntata a formarii trombopiastinei la dilutia de 1/10 , alaturi de efectul scaderii practic la zero a activitatii factorilor Ac-globulina si proconrtina la aceasta dilutie arata interferenta pregnanta a VA asupra sistemului sanguin, ca modalitate de interferenta de tip corelativ-complex, dupa parerea noastra.
Experimentele in vivo au aratat urmatoarele: introducerea i.v. a VA a condus la prelungirea peste 60 min a timpului de coagulare, cu renire la 120 min; scaderea activitatii trombopiastinei pana la 2,5% cu renire dupa 30 min; incetarea formarii trombopiastinei in 60 min cu renire dupa 120 min; cresterea timpului protrombinic cu un maximum la 30 min.
S-a pus in evidenta si o actiune antiaglutinanta a VA (Omorov, 1971), intarzierea avand loc ca urmare a inactivarii factorilor V, Vil, IX care participa la formarea trombinei si plasminei tisulare si plasmatice, sub influenta Va consta-tandu-se si o activare fibrinolitica a sangelui.
Influenta asupra sistemului reticulo-histiocitar
S-a aratat (B. N. Orlov si colab. -31/535) ca VA detine forta defensiva imu-nitara pentru organism, crescand sensibilitatea eritropoiezei, pe langa efectul maririi longevitatii (experimental). in mecanismul dezintoxicarii cu VA un rol importantii joaca heparina endogena care leaga compusii peptidici. Apamina si melitina, neavand proprietati antigenice nu au provocat (experimental) reactie anafilactica (V.A. Benton).
Prin multele substante pe care le contine (cu efecte biologice evidente) si in special prin hialuronidaza, ninul actioneaza asupra tesutului conjunctiv impiedicand agravarea tulburarilor
reumatice si adeseori permitand vindecarea lor. S-a dodit clinic si experimental ca ninul impiedica chiar direct in tesuturi producerea proceselor inflamatorii reumatice si alergice in general, printre altele si prin combaterea actiunii histaminei, substanta cu rol important in inflamatii si reactii alergice in tesuturi.
Reglarea imunitatii a fost studiata si de J. Matuzensky si colab. (24/433).
