Originara din Abisinia, aclimatizata in Arabia, Africa tropicala, N Brazilia,
cafeaua a fost introdusa si consumata in Franta sub Ludovic al XlV-lea.
9 Principalii constituenti cunoscuti (in cafeaua rde) (Variabili dupa te si dupa terenurile de cultura):
Protide (814%) continuul majoritatea aminoacizilor;
lipide (12 14%);
glucide (6%);
minerale (45%), magneziu, potasiu, acid fosforic.
Oligoelemente: mangan (1,303,20 mg la 100 g materie uscata), cupru (13 mg), zinc (0,20,7). rubidiu (4 mg), fluor, iod.
Vitamine: PP (1626 mg).
Alcaloizi: cafeina (0,7 la 3%), trigonelina.
Substante aromatice, numai in cafeaua prajita, grupate sub numele de cafeol (acizi: capric, oleic, linoleic, palmitic), circa 0,05%. Prajirea produce, de asemenea, un element toxic complex: cafeotoxina (0,07%).In cafeaua preparata ca bautura nu regasim lipide, iar
protidele si glucidele sint prezente numai ca urme. Vitamina PP si oligoelementele, cafeina (110 mg la 100 cm3) sint principalii componenti. Dupa informatia I.E.RA.M. din mai 1975, 468 de compusi erau, la vremea aceea, in cafi a. in prezent, cunoastem peste 600.
a Proprietati:
Tonic al sistemului nervos si cardiac.
__inlesneste munca intelectuala si activitatea musculara.
Creste frecnta si amplitudinea miscarilor respiratorii.
Euforizant.
Diuretic.
Valoare alimentara, practic vorbind, nula.
aX- Favorizeaza
digestia prin actiunea asupra peristaltismului gastro-! intestinal. Pentru anumiti autori chinezi, permite o mai buna asimilare
a alimentelor. .. . ,',,,,, t , y , A
In doze exagerate, duce la confuzia ideilor, la incoerenta musculara, la tulburarea simturilor, la agitatie (betie cafeica). Cafeotoxina pro-' voaca in cele din urma o actiune depresiva asupra sistemului nervos central si asupra centrilor nervosi (Perrot). Numai fierberea cafelei permite sa se elimine acest toxic.
a Indicatii:
Oboseala musculara si intelectuala.
a Mod de folosire:
Infuzie de praf de cafea.
Cafeina in terapeutica.
'a N.B.
1) Cafeina, omolog superior al teofilinei si al teobrominei, a fost studiata in 1823 de Dumas si Peiletier si sintetizata in 1863. In cafeaua rde cafeina se gaseste in stare libera si in parte asociata cu acidul cofic. Pariirea care necesita in jur de 200220AC, distruge o parte importanta din cofeina, volatila la 200AC. Prin prajire, protidele din cafeaua rde sporesc cu circa'2%, mineralele marcheaza o usoara crestere, in timp ce procentajul glucidelor scade la circa 0,4%.
2) Cafeaua
ca si ceaiul
au fost multa vreme contraindicate persoanelor care aau prea mult acid uric. Or, metilxantinele pe care le contin nu pot fi trasformate in acid uric.
