Stnomme: mustarul capucinilor, mustarel, ridiche de cal, dantela din Bretagne.
a Parti folosite: radacina.'
a Principalii constituenti cunoscuti: glucozida sulfurata; mirozina;
ulei latil; oxid de calciu; magneziu; sodiu; potasiu; oxid de fier; acizi
clorhidric, sulfuric, carbonic, silicic.
Frunzele contin 195 mg de vitamina C pentru 100 g de substanta proaspata.
a Proprietati:
Stimulent al fenomenelor de nutritie.
Antiscorbutic.
Stomahic. -Expectoram.
Dturettc.
Antispasmodic.
- Colagog.
Purgativ.
Rubefiant si cant.
a Indicatii:
Anemie, limfatism.
A tonie digestiva, inapetenta.
Carente, scorbut.
Tuberculoza torpida.
Scrofuloza.
Astm.
Bronsite cronice.
Reumatism, guta. -
Litiaza urinara.
Paralizii.
Hidropizii.
Leucorei.
Incompatibilitati: carbonat si bicarbonat (alcaline), nitrat de argint; infuzie de chinina; bici orara de mercur.
Mod de folosire:
Uz intern:
Macerat 1530 g la 1 litru de apa. Se fierbe cinci minute; se macereaza douasprezece ore. Se iau doua cesti pe zi. intre mese.
Sirop de
hrean compus sau sirop antiscorbutic (Codex): 2050 g pe zi. Pentru copii: 1013 g pe zi (contine pe linga cohlearia, creson si menyanthes).
Sirop de hrean iodat (Codex): 2040 g pe zi (20 g contin 0,02 g de iod). Contra tusei.
Vin antiscorbutic:
Radacina proaspata de hrean 30 g
Frunze proaspete de hrean. 30 g
Frunze proaspete de creson .'. 15 g
Frunze proaspete de trifoiste, trifoi amar.. 15 g
Seminte de
mustar negru-praf 7 g
Alcoolat de lingurea compus.. 16 g
Vin alb .. 1 litru
30100 g pe zi.
Sirop: se taie radacini de hrean in rondele; se aseaza in straturi pe un fileu suspendat deasupra unei farfurii si se acopera straturile cu zahar. Lichidul siropos care se scurge va fi administrat in doze de 12 linguri pe zi (H. Leclerc).
Ux extern:
Pulpa, in
cataplasme (actiune superioara mustarului): afectiuni pulmonare, guta, algii reumatismale.
Mestecati in gura radacina hreanului ca sa combateti refractia gingiilor si sa le intariti.
N.B.
Uleiul latil continut in hrean este destul de toxic: muncitorii care II minuiesc au accese de tuse, cefalee,
oboseala dureroasa a membrelor si iritatii ale ochilor care pot duce pina la orbire (J. Koch).
