in calitatea sa de condiment si medicament, usturoiul este cunoscut din antichitate. inca de atunci era "medicamentul de baza al taranilor" lui Galen. Egiptenii l-au ridicat la rangul de dinitate. Muncitorii care au cladit piramidele primeau zilnic un catel de usturoi pentru rtutile lui tonifiante si antiseptice. A fost considerat ca un panaceu la evrei, la greci si la romani.
Creste in mod spontan in Spania, Sicilia, Egipt, Algeria in Franta este cultivat.
a Parti utilizabile: bulbul (capatina) in bucatarie, in diverse preparate medicinale, ca si esenta lui pe care eu, unul, n-am prescris-o niciodata fiind agresiva atit pentru tubul digestiv al celui care-l foloseste, cit si pentru rafturile farmacistului (isi transmite mirosul caracteristic a tot ce-l inconjura).
a Principalii constituenti cunoscuti: glucozidul sulfurat, uleiul volatil, amestec de sulfura si de oxid de alil aproape in stare pura (Wertkeim), sulf. iod, siliciu, fecula. . . doua principii antibiotice (alicina si garli-cina, L. Binet), alistatine I si II cu actiune puternica asupra stafilo-cocului .
Compozitia lui, dupa Randouin si col. (la 100 g):

Calorii ..138,00

Apa --------. 63,00

Protide .. 6,70

Lipide 0,10

Glucide.. 28,00

Celuloza 1.00

Zinc.. 1,00

Mangan.. 1.30

Vitamina C. 18 mg

Vitamina B .. 0,18
(Curios, sulful, foarte important, nu este mentionat aici).

Proprietati: Uz intern:

Antiseptic intestinal si pulmonar (esenta se elimina partial prin plamin).
Bacteriostatic si bactericid (uz intern si extern: Torotsev si Fila-tova).
Tonic (at cu chinina).
Stimulent general (cardiotonic) si al organelor digestive. ;
Stimulent operator."
Hipotensor (vasodilatator al arteriolelor si al capilarelor; dupa Loe-ber) in cazul hipertensiunii.
Incetimtor al pulsului.
Antispasmodic.

Reechilibrant glandular.
Antisclerotic (dizolnd acidul uric, fluidizant sanguin). -Diuretic.

Antigutos, antiartritic.

Aperitiv.
Slomahic (activeaza digestia alimentelor mucilaginoase si s-coase).
Carminativ j

Vermifug (Hippocrate, Dioscoride, Galen,).

Febrif ug.

Preventiv al cancerului (A. Lor ani).

Uz extern:

Coricid.

Vulnerar (ndeca ranile).

Antiparazitar.

Antalgic (sedativ, calmant).

Rezolutiv (resorbant).

Tonic general.

a Indicatii:

Uz intern:

I
Profilaxia si tratamentul bolilor infectioase (epidemii gripale, tifoida, difterie).

Diarei, dizenterii (Marcoci).

Afectiuni pulmonare: bronsite cronice, tuberculoza (Cuguillere), cangrena (Loeper si Lemaire), gripa, guturaiuri.

Astm st enfizem (modificator al secretiilor bronhice).

Tuse convulsiva (H. Leclerc).

Astenie, slabiciune generala.

Spasme intestinale.

Atonie digestiva.

Hipertensiune arteriala (Pouillari).

Oboseala cardiaca.

Anumite tahicardii.

Spasme vasculare, tulburari circulatorii.

Varice, hemoroizi.

Dezechilibrari glandulare.

Arterioscleroza, imbatrinirea tesuturilor (prof. H. Thiersch).

Surplus (pletora), hipercoagulabilitate sanguina.

Reumatisme, guta, artritism.

Oligurie.

Edemul gambelor.

Hidropizie.

Litiaza urinara.

Blenoragie.

Lipsa poftei de mincare.

Digestie anevoioasa.

Flatulenta.

Paraziti intestinali (ascarizi, oxiuri, tenia).

Prevenirea cancerului (prin actiunea lui antiputridica intestinala, explicatie in stadiul actual al cunostintelor noastre).

Uz extern:

Bataturi si negi, intarituri.

Plagi, plagi infectate, ulcere.

Scabie, chelbe.

Otalgii, nevralgii reumatismale.

Surditate reumatismala.

intepaturi de espi, de insecte.

Abcese reci (fara inflamatie), tumori albe (artrite tuberculoase cronice, cu inflamarea tesuturilor), chisturi.
a Mod de folosire:

Uz intern:

Usturoi in salata si consumarea in mod obisnuit (de preferinta crud).
Unul sau doi catei de usturoi in fiecare dimineata (guta, sanatate generala) si zilnic, la mese;
Sistem recomandabil: seara, se toaca marunt doi catei de usturoi cu citeva fire de patrunjel si se adauga citeva picaturi de ulei de masline ; a doua zi de dimineata se face o tartina pentru micul dejun (de preferinta cu piine de secara) j
Tinctura de usturoi cu 1/50: 1015 picaturi, de doua ori pe zi (maximum 30 de picaturi pe zi), in cure discontinui de citeva zile.
Alcolatura din bulbul proaspat: 2030 de picaturi de doua ori pe zi (bronsita cronica, emfizem, tuse convulsiva, hipertensiune);
Contra parazitilor intestinali: 34 catei de usturoi (trecuti prin razatoare), intr-un vas cu apa clocotita sau cu lapte. Se lasa sa se macereze toata noaptea. Se bea a doua zi dimineata, pe nemincate, timp de 3 saptamini; sau 25 g in decoct timp de 20 de minute, intr-un pahar de apa sau de lapte. Doua pahare pe zi timp de 34 zile, la apusul lunii. Sa se reinnoiasca in fiecare luna (3 luni).
Contra teniei: sa se treaca prin razatoare cateii unei capatini mari de usturoi si sa se clocoteasca 20 de minute in lapte. Se bea in fiecare dimineata, pe nemincate, pina la expulzarea ermelui. (Sa nu se manmce nimic inainte de prinz).
Suc de usturoi: 20 g in 200 g de lapte calduta pe nemincate (vermifug).

Sirop vermifug:

catei de usturoi pisati 500 g
apa in clocot 1 litru
Se lasa sa se infuzeze o ora si se strecoara; se adauga 1 g de zahar. Se beau 30 pina la 60 g dimineata, pe nemincate (2

3 linguri de supa).
a Pentru a neutraliza mirosul usturoiului, si mestecam in gura 2 sau 3 boabe de cafea, citeva graunte de anason sau de chimen, de cardamom (specie de ta din India) (H. Leclerc), un mar sau un fir de patrunjel.

Uz extern:

Usturoiul pisat, cu grasime si cu ulei, da un unguent numit mustarul diavolului, resorbant al tumorilor albe.
Dezinfectia plagilor, a ulceratiilor: solutia sucului de usturoi 10% cu 12% alcool

sau comprese cu otet de usturoi (30 g de usturoi ras, macerat 10 zile in 1/2 litru de otet) j
Riie, chelbe: frectii cu urmatorul amestec: o parte de usturoi si doua de ulei camforat. Sau spalaturi cu un decoct de usturoi (6 catei de usturoi la 1 litru de apa);
Slabiciune generala si astenie: amestec cu doua parti de ulei camforat si cu una de usturoi; frectii (reumatisme), de-a lungul coloanei vertebrale;
Contra surditatii de origine reumatismala: se introduce in ureche, in fiecare seara un tampon de vata imbibat in suc de usturoi amestecat cu ulei;
Contra otalgiilor (dureri de urechi): se introduce in ureche o tesatura subtire (destul de lunga ca sa poata fi scoasa) continind o jumatate de graunte de usturoi ras, amestecat cu ulei.
Coricid (bataturi, negi, portiuni de tesuturi intarite): 1. Se piseaza un catel de usturoi, se aplica seara o cataplasma proaspata, ocrotind, printr-un plasture, pielea sanatoasa. Rezultatele apar in mai putin de 15 ztje; 2. Se aplica un catel de usturoi cald, copt in cuptor, de mai multe ori pe zi (ocrotind pielea sanatoasa); 3. Se taie o rondela de usturoi, se aplica pe batatura si se fixeza. Se repeta dimineata si seara;
Intepaturi de espi, si diverse insecte: se extrage acul si se freaca cu o bucata de usturoi (acelasi lucru cu ceapa, praz, sale.).
N.B.
1) Usturoiul nu conne persoanelor atinse de dermatoze, pecingini, de iritatii ale stomacului si ale intestinelor, femeilor care alapteaza (altereaza gustul laptelui si dau colici sugarilor). Este contraindicat in sindroamcle congestive pulmonare: tuse cu singe, tuse seci si puternice, friguri (H. Leclerc).
2) Dupa o veche datina, cateii de usturoi asezati intr-un sacusor fixat la gitul pacientului sau aplicati si mentinuti pe buric, sint ermi-fugi si preventi ai bolilor infectioase. Procedeul, aparent bizar care ii va face sa surida pe pseude-scientistii impopotonati cu gulerul scortos al omnistiitorilor, este eficace. Explicatia: extraordinara putere de patrundere a esentei prin tegumente.
3) Citeva capatini de usturoi, pisate pentru cataplasma, pot inlocui faina de mustar. Procedeul este deopotriva folosit in anumite reumatisme, pentru obtinerea unei flictene.
4) In anumite regiuni (in sud indeosebi), usturoiul se foloseste sub forma de supozitoare pentru a-i intari pe copii.
5) in febra tifoida s-a recomandat tratamentul urmator: se infa-surau picioarele bolnavului cu ajutorul unei cataplasme cu usturoi trecut prin razatoare, la care se adaugau ceapa si urzici pisate.
6) in 1914, s-au facut experimente la Metropolitan Hospital din New-York pe mai mult de o mie de cazuri de tuberculoza. Din cele 56 de modalitati de tratamente vegetale aplicate, rezultatele obtinute cu usturoiul au fost cele mai bune.

7) Tinctura de usturoi (preparare):

capatini de usturoi 50 g

alcool de 60A . 250 g

Se curata capatinile, se taie usturoiul in bucati si se pune, timp de 10 zile, la macerat in alcool, agitindu-l frecvent. Apoi se stoarce si se filtreaza.
Utilizare: antiseptic, vasodilataior si hipotensiv, antisclerotic, anti-reumatismal, antiastmatic (in acest ultim caz, citeva picaturi pe o bucata de zahar in momentul crizei).
8) Citeva precizari suplimentare
Usturoiul este desigur unul dintre alimentele-medicament cele mai studiate, empiric, clinic, stiintific.
Dintr-o excelenta monografie a dr. G. Guierre ("Viata naturala"), am extras o seama de notiuni, uneori uitate:
A. Dr. Cuguillere a publicat, in 1929, o sectiune in editura Maloine: Vindecarea tuberculozei prin usturoi. Arta medicala trebuind in mod obligatoriu sa imbine nuante, e sigur ca un clinician

cu exceptia unor sindroame bine cunoscute

n-ar fi inspirat vrind. sa trateze o boala printr-un singur produs. In general, tratamentele sinergice sint necesare. Dar aici ni se dovedeste ca usturoiul are un cunt greu de spus. Am sub ochi o notita despre serul vegetal antituberculos al dr. CuguilUre" datind, in mod cert, de acum 40 sau 30 de am. Compas din usturoi, din oxid de calciu de origina vegetala in stare c oloi dala, dintr-o polisulfura de alil, din sulf extras din te crucifere, totul intr-o solutie glicerinata, produsul acesta este destinat injectarii pe cale hipodermica profunda, dar poate fi si ingerat sau dat ca spalaturi de pastrat. Toate atitudinile acestea sint, intr-adevar, logice.
Numeroase experimentari pe bone au fost efectuate, prin examinari anatomo-patologice practicate inca din 1904. Comunicari la Academia de Medicina s-au facut din 1908. Printre cercetatori, ii citam pe Dujardin-Beaumetz, Loeper, Forestier, Robin, Netter, Iscovesco, H. Martin-Roux (din Biehat), Royo din Barcelona, veterinarii Faure' si Guittard etc nume mari, pe care medicii le cunosc.In domeniul acesta, toate tratamentele au fost neglijate in folosul sacro-santei molecule noi care duce mai mult la dezastre decit la ndecari (cf. statisticile demne de crezare). Terapiile naturiste ar trebui reabilitate de .urgenta.
B. Efectul hipoglicemiant al usturoiului: experimentarile pe animale ale lui Hoppe (1933) sunt destul de concludente.
C. Actiunea aniicancer: autorii sint de acord asupra efectului preventiv. Nigelle subliniaza experientele practicate in S.U.A. (Ohio): s-au facut soarecilor injectii cu celule proaspete de sarcom. in prealabil principiile usturoiului fusesera administrate la un anumit numar de soareci, care au rezistat efectelor inocularii astfel incit, dupa 180 de zile de observatie, soarecii mai erau in ata, in timp ce animalele netratate cu esenta de usturoi au murit dupa 16 zile.
Dupa expunerea acestor notiuni, va trebui sa ne reamintim ca usturoiul este atit de activ, incit trebuie folosit cu moderatie, in functie de toleranta personala. Nu trebuie sa cadem in gresala celor care cred ca pentru "a se face mai bine", se pot inmulti dozele prescrise cu 5 sau 10, uneori chiar cu mai mult. Dozele "de atac" nu sint nici ele mai indicate in fitoaromaterapie decit in chimioterapie. Sa ne mai aducem aminte, de asemenea, ca dincolo de un anumit prag, efectele diminueaza, den nule sau chiar se inverseaza.

a Citeva retete folositoare:

1. Reteta culinara: supa de usturoi
Luati cite un catel de usturoi de persoana si puneti-i intr-o cratita cu putina apa, cu sare si cu piper. Puneti cratita la foc domol. Cind cateii de usturoi sint bine fierti, striti-i complet. Luati cite un ou la doi comeseni, spargeti-le si bateti-le cu putina apa. Adaugati putin cite putin o parte din piureul de usturoi amestecind si varsati totul in cratita, peste restul de supa. Adaugati o cantitate suficienta de apa calduta. Acoperiti cratita si puneti-o sa fiarba la foc domol. Puneti in castronul de supa crutoane prajite cu unt galben si turnati lichidul strecurindu-l in prealabil.
Supa aceasta se vadeste un tonic vascular si al sistemului nervos. Este indicata iarna impotriva afectiunilor respiratorii (astm, bronsita, guturai. . .).

a2. Supa "aigo-bouido":
"Aliment compus dintr-o fiertura cu felii de piine" (definitia Larous-se-ului),

numele de supa evoca adesea, in zilele noastre, un limbaj perimat, care, pentru toate femeile ingrijorate de talia lor, poarta strania raspundere a kilogramelor de prisos, carora patiseriile si ciocolata, alcoolul si mezelurile, ca si obisnuita lipsa de exercitiu le sint, in realitate. adevaratele cauze. Cea mai buna dovada? Faptul ca femeile (sau barbatii) care vor sa slabeasca se abtin de la supa, abtinere datorita careia, in absenta altor masuri, ele (sau ei) n-au putut sa piarda nici macar un gram.
Sintem si mai "aerieni" cind vorbim despre ciorba, care nu este altceva (cum ne spune acelasi Larousse). decit "o fiertura in care s-a pus piine sau orice alta substanta alimentara".
Dar cind cineva este un om cu adevarat modern, nu mai vorbeste decit de cousomeuri (supe de carne concentrata) (ca in meniurile foarte distinse), fie ca sint facute cu porto, cu rosii, cind e vorba de fapt, tot de o "fiertura bogata in sucuri de carne".
Contrar unor anumite idei false, cu foarte mare grija intretinute, nici o "svpa" de legume n-a ingrasat niciodata. Sa chibzuim putin dat fiind faptul ca patrunjelul, usturoiul si ceapa si asmatuiul (zis si hasmatuchi), rozmarinul, sala, ca si morcovul, napul, telina si prazul sint diuretice puternice, cum oare un decoct din vegetalele acestea, cu numele de "supa" ar putea sa ingrase, cind acelasi decoct etichetat drept' ceai sau infuzie are putere sa dreneze deseurile si apa retinuta in tesuturi?
Rezumind cele de mai sus, iata acum supa aigo-bouido: In 2 litri de apa, fierbem vreo zece frunze de sale sfarimate; adaugam sare, piper, citiva catei de usturoi (dupa gust) si un pahar de ulei de masline. Fierbem totul 10 minute si turnam peste felii fine de piine de tara (gen piine Polilane, piinea aceea cu plamada).
Veti putea citi, la modulul despre sale, de ce aigo-bouido capata mereu noi adepti.

3. Citeva "trucuri" de cunoscut:
a) pentru a feri fructele de putrezire: sa asezam, in fructiera, mici recipiente deschise continind catei de usturoi taiati in doua (putem, de asemenea, sa folosim ceapa) ;
b) ca sa inlocuim cleiul, frecam, cu un catel de usturoi partile de lipit, apoi le potrim si le presam;
c) pentru a perfora geamul (sticla): diluam 50 g de acid oxalic in 25 g de esenta de terebentina, adaugam 3 catei de usturoi dati pe razatoare si-i lasam sa se macereze 8 zile. Pastram compozitia aceasta intr-un flacon astupat, pe care-l agitam din cind in cind. in locul dorit, turnam o picatura si operam cu un sfredel fara sa apasam prea tare; Cind si cind mai turnam cite o picatura.