Vitamina de crestere, cu importanta considerabila pentru organismele tinere. Antiinfectioasa, cu actiune asupra echihbrului "acido-bazic", ea contribuie, printre altele, la
nutritia cartilagelor si a oaselor, a organelor digestive, a selor sanguine, a mucoaselor, a tegumentelor (este un ocrotitor al epiteliilor) si implicit un factor de intinerire.
Efectele ei care reglementeaza somnul si
tensiunea arteriala sint deopotri de retinut. Ea se comporta, pe de alta parte, ca un antagonist al tiroidei si ca frenator folicular in sindromul dureros care precede menstruatiile.
Absenta atrage dupa sine leziuni oculare: micsorarea acuitatii vizuale, umflarea pleoapelor cu aparitia de cruste si depilare, intarirea si opacitatea corneei, xeroftalmie, adica o oftalmie uscata, cu roseata, senzatia de
durere usturatoare, putind duce la orbire.
Se mai obser, in plus, o oprire a cresterii si o scadere a soliditatii oaselor.
Lipsa vitaminei A provoaca deopotri
slabirea prin denutritie, o stare dcoboseala, o scadere a rezistentei la infectii (gripa etc.),modificari la nivelul pielii si al mucoaselor care ajung uscate, la nivelul unghiilor, care se rup usor, si al parului, care se inchide la culoare. Se constata deopotri tulburarea menstruatii lor, cu intarirea dureroasa a sinilor, dureri abdominale, migrene, nervozitate, neliniste.
Hipovitaminoza A expune, in sfirsit, la formarea calculilor.
La "Convorbirile de la Bichat" din 1980, s-a pus accentul pe rolul jucat de retinoide in prevenirea cancerozei. Derite din vitamina A, retinoidele ar avea o actiune preventi si curati asupra unor anumite leziuni epiteliale considerate ca pretumorale posibile.
Un exces de vitamina A, am zut, poate atrage tulburari. G. Motrice si col. (Chicago, 1960) au raportat cazul unor femei tinere la care absorbtia zilnica a 200 000, si a 220 000 de unitati din vitamina A provocase o
intoxicatie gra, simulind o tumoare cerebrala.
Principalele ei indicatii sint: intirzierile de crestere, astenia, diversele infectii (respiratorii si digestive), tulburarile oculare, intirzierile in cicatrizarea ranilor.
Vitamina A se intilneste (in genere sub forma de provitamina A sau carotina) in majoritatea telor si a
legumelor verzi si in numeroase fructe, mai ales in morcovi, usturoi, ceapa, rosii, frunze de spanac, piersic, agud, castan, in banana, in nap, in ananas, cereale, coacaze, zmeura, dude, caise, lamii, portocale, sau maces, in
fructe oleaginoase (si in uleiuri vegetale). Ea este la fel de abundenta in boabele de griu, in galbenusul de ou, in
laptele integral, in smintina, in unt, in ficat de peste (
ulei de ficat de morun)
La copii, folosirea exclusi a laptelui smintinit, a celui fiert in clocot, a fainilor rafinate atrage, in genere,
tulburari grave de avitaminoza A.
Adultii supusi la
regimuri stricte (fara grasimi,
legume verzi, oua) ii duc in general lipsa. O buna asimilare a vitaminei A necesita, pe de alta parte, functii hepatice si intestinale corecte.
Se elueaza la 5 000 de unitati internationale
adica la 2 mg
doza de vitamina A necesara zilnic. 10 g de ulei de ficat de morun contin circa 2 mg si 100 g de ficat animal de la 3 la 50 mg. Morcovul contine de la 3 pina la 9 mg de caroten la 100 g, salatele de la 4 la 8 mg,
macesul 5 mg.
Trebuie sa amintim aici studiile lui L. Binet si ale lui Strumza asupra puterii regeneratoare sanguine a carotenului. La ciinii anemiati, autorii au aratat ca administrarea carotenului pe cale digesti atrage o sporire importanta a globulelor
rosii si a hemoglobinei.
