Talpa gastii

TALPA GASTII

Leonorus cardiaca.Fam. Labiatae.

Denumiri populare: apucatoare, buruiana baltului, buruiana de bleasna, catajnica, catusnita, ciorvana, cione, creasta cocosului, gisdei, iarba casunaturii, iarba flocoasa, iarba de dat, laba lu 434j98e pului, santa, lingorica, somnisor, talpa lupului.

In traditia populara: s-a folosit la verde masliniu.

Ceaiul din tulpinile florifere se lua contra durerilor de inima si hipertensiunii. Decoctul se folosea contra junghiurilor si a durerilor de picioare. Ceaiul se mai folosea in emfizem pulmonar, in boli astmatice si de nervi, insomnii. Se mai folosea la boli renale in bai.

Compozitie chimica: in scopuri medicinale se foloseste parteas aeriana recoltata in timpul infloririi (Herba Leonuri) alcaloizi, ulei volatil, saponina acida, o rezina, tanin pirogalic, glucoza sterolica, principiu amar glucozidic, alcaloizi: leunucardina care este identic cu stachidrina, un alcaloid pirolidinic, care se afla in alte produse vegetale. Glicozizi amari: leonurina (un alcaloid), al carui aglicon are o structura sterolitica, iar portiunea glucidica este constituita din glucoza si ramnoza., heterozida, vitaminele A, C, E. Acizi organici: malic, citric, tartric, saponina, saruri minerale.

Actiune farmaco-dinamica: sedativ puternic al sistemului nervos central inclusiv cardiac, scade tensiunea arteriala, vasodilatator periferic. Tinctura este mai puternica ca actiune sedativa valerianei si este cea mai indicata in nevroza cardiaca, diminuand frecventa pulsului chiar si in tahicardiile datorate hipertiroidismului. Utila in angina pectorala, diminuand sau prevenind sindromul dureros. Sedativa si in nevrozele cardiace. La tinctura se va lua 5-l0 g in mai multe doze pe zi. Extern- antiinflamator si cicatrizant.

Produsul vegetal intra in compozitia ceaiurilor: antiasmatic, anticolic, si calmant impotriva tulburarilor cardiace si in ceaiul sedativ.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni cardiace de origine nervoasa, afectiunile prostatei, anxietate, aritmii cardiace, astm bronhic, atonie gastrica, colite pe baza nervoasa, constipatie, distonii neuro-vegetative, echimoze, excitatie nervoasa, gastrite pe baze nervoase, hipertensiune arteriala, insomnii, nevroze cardiace, stari depresive nervoase, stari spastice ale cii biliare, rani, tromboza in sfera genitala, tulburari de climacteriu, tulburari vegetative, umflaturi.

Preparare: intern- 2 lingurite de ta se vor pune in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi cu inghitituri mici.

-3 lingurite de ta maruntita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se va lasa apoi 10-l5 minute acoperit. Se strecoara si se pot consuma pentru afectiunile interne 2-3 cani pe zi.

- 50 g de ta maruntita se vor pune cu 250 ml alcool alimentar 70. Se vor tine timp de 15 zile agitand zilnic de 2-3 ori. Se strecoara. Se poate folosi in functie de gravitatea afectiunii intre 20 picaturi-o lingurita de trei ori pe zi, diluate cu putina apa.

Extern- 3 lingurite de ta maruntita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se fac comprese sau bai.

Se poate folosi in combinatie si cu alte te medicinale.