Portretul persoanelor afectate de stres ar arata astfel: "traiesc foarte intens, absorbiti cu totul de munca, consacrandu-se familiilor lor, in asa fel incat energia lor nervoasa este solicitata la maximum, in consecinta supusa unor tensiuni nervoase. S-a ajuns usor la ideea ca stresul poate antrena pe termen lung la fiintele omenesti boli somatice sau mentale".
Hans Selye, considerat parintele stresului, a definit acest termen in sensul de conditie in care organismul raspunde la diferiti stresori sau agenti de stres. Acelasi cercetator considera ca stresul are atat efecte pozitive (eustres), cat si efecte negative (distres), putand sa stimuleze sau sa dauneze fiintei omenesti. Pentru a-i face fata, individul pune in joc masuri de aparare mentale, insotite simultan de automatisme biologice, in general, se disting sase surse de stres profesional: functia exercitata, rolul jucat in structura respecti, dezvoltarea carierei, relatiile la locul de munca, structura si climatul organizational (zgomotele, caldura, emanatiile de fum) si relatia familie - munca. Simptomele specifice acestei afectiuni sunt numeroase, precum nivel ridicat al colesterolului, agism, alcoolism, angoasa, depresie, tulburari sexuale, scadere a tonusului, oboseala, scaderea atentiei si a vigilentei, a memoriei, tulburari de digestie, cardiosculare, migrene, colite, astm, insatisfactie profesionala sau ambitie redusa. Durata unui eveniment stresant este riabila in efectele sale. in unele cazuri, o experienta scurta, dar intensa, poate avea un efect destator, asemanator celui cauzat de situatiile de stres durabile. Evenimentele imprevizibile au mai mare efect asupra persoanelor decat evenimentele anticipate mental. Efectul de noutate face sa creasca impactul situatiilor stresante.
Multe dintre bolile curente sunt datorate mai mult lipsei de adaptare la stres, decat accidentelor cauzate de microbi, virusi, de unele substante nocive sau de oricare agent extern. Pentru Selye, bolile de adaptare traduc antagonismul hormonal intre mineralocorticoizi si glucocorticoizi, excesul de mineralocorticoizi fiind cel care conditioneaza maladiile de adaptare. Maladiile pe care le poate determina stresul sunt extrem de numeroase; dintre ele mentionam: bolile coronariene si personalitatile de tip "A", ale caror caracteristici sunt agresivitatea, ambitia, spiritul de competitie, obsesia muncii sau obsesia timpului care trece, prezente la numeroase persoane suferind de o boala cardiaca. Alte boli cu aceeasi cauza sunt: socul traumatic, socul obstetrical, maladia postoperatorie, maladia razelor X, socul termic, hipertensiunea, nefroscleroza, angina pectorala, boala colagenului, manifestarile alergice, apendicita, amigdalita, diabetul sau ulcerele.
Specialistii in medicina muncii au constatat ca angajatii care au ghinionul sa lucreze intr-un mediu stresant sau au de-a face cu un sef nesuferit au toate sansele sa se aleaga cu tulburari comportamentale.

Prima dintre afectiunile de care poate suferi un subaltern este asa-numitul "stres profesional", afectiune recunoscuta pe mondial si careia, in Occident, i se acorda o foarte mare atentie. Acesta apare, cu precadere, in marile intreprinderi, unde angajatul lucreaza cu masini si nu direct cu persoane. Din fericire, aceasta forma de stres este corectibila, in timp, prin dobandirea de experienta. Cu cat angajatul se obisnuieste mai mult cu aceasta metoda de lucru indirecta, cu atat mai repede scapa de stresul profesional. O alta cauza care poate duce la aparitia stresului profesional este nesiguranta pe care o simte angajatul in legatura cu silitatea locului de munca pe care il ocupa. in acest caz, seful trebuie sa-l convinga pe subaltern ca nu se dispensa de serviciile lui numai in caz extrem.
Cea de-a doua afectiune de care sufera un angajat are la baza elementele conflictuale care apar in psihosocial. Mai pe romaneste spus, daca angajatul are ghinionul sa "beneficieze" de prezenta unui sef nervos, care il trateaza ca pe o simpla unealta pentru a-i servi propriile interese sau uita sa-l promoveze, are toate sansele sa se imbolnaveasca destul de grav. Relatiile interumane necorespunzatoare provoaca in angajat o tensiune psihica persistenta care poate duce, in final, la imbolnavire cronica. Sentimentul de frustrare este un alt simptom care poate sa apara, mai ales in cazul in care tot ceea ce face subalternul este aprig comentat si condamnat de sef. "Comportamentul angajatului si sefului intra sub incidenta notiunii de cultura a locului de munca, notiune care la noi in tara a aparut numai dupa '90. Aceasta presupune dezvoltarea unei relatii de respect reciproc si de comunicare reala intre sef si subordonat. Evident ca aceasta este diferita de la om la om, in functie de gradul de educatie si de bun simt pe care il are fiecare. Niciodata, insa, nu am intalnit un sef care sa se comporte execrabil cu subalternii si care sa fie, in acelasi timp, un bun profesionist", explica prof. dr. Aristotel Cocarla, presedintele Societatii Romane de Medicina a Muncii si seful Clinicii de Boli Profesionale din Cluj .

Curele cu apa argiloasa datorita continutului de minerale naturale aflate in argila au efecte benefice asupra persoanelor care sunt afectate de stres. Pe langa remineralizarea si dezintoxicarea organismului, argila actioneaza si asupra sistemului nervos and efecte de calmare, fiind un sedativ nervos. Efectele antistres se datoreaza mineralelor naturale, iar dintre acestea in mod special magneziului.
Cura cu suplimentul nutritiv trateaza aceasta afectiune. Ea dureaza de la o luna la trei luni facandu-se fara pauza de 7 -l0 zile. Concomitent cu ingerarea argilei se aplica cataplasme (la temperatura camerei) pe ceafa, care au o durata de aplicare de 2,5 - 3 ore, fie dimineata sau dupa-masa.
Regimul atoxic este obligatoriu. Nu se vor consuma bauturi alcoolice, cafea, grasimi, cacao, ceaiuri negre, Cola, Pepsi Cola, nici deritele acestora si se evita total fumatul. Pe masura efectuarii tratamentului vor disparea tensiunea nervoasa, migrenele, oboseala, depresia, tulburarile sexuale, digestive, colitele; in schimb creste atentia si imbunatatirea tonusului general.
Efectuand cura de argila, nu este exclus sa fie tratate si alte afectiuni de care subiectul nu stia. Spre exemplu: eliminarea nisipului renal, indepartarea constipatiei etc.