Tusea convulsi este o boala a copilariei, larg raspandita, care se manifesta prin accese violente (convulsive) de tuse. Infectia se transmite prin picaturile de sali infectate. Agentul patogen, Bordetella pertussis, provoaca dispnee. Boala poate afecta toate grupele de rsta, dar peste jumatate din cazuri se situeaza sub rsta de doi ani. Copilul trecut prin boala nu castiga totusi imunitate, dar manifestarile afectiunii sunt de fiecare data mai slabe, incat, la un moment dat, nici nu mai fi identificata. Perioada de incubatie este in medie de 7-l4 zile, maximum trei saptamani. Infectia se manifesta la nivelul mucoaselor nazale, al cavitatii bucale, faringelui, laringelui, traheei, bronhiilor, pana la cele mai fine ramificatii ale acestora. in bronhii se formeaza secretii in cantitate mare, care la inceput sunt fluide, dar ulterior devin consistente si aderente. Maladia dureaza aproximativ 6 saptamani si evolutia ei poate fi impartita in 3 etape:

Etapa de inflamatie simpla (catarala);

Etapa convulsi, in care apar crizele de tuse convulsi (accese de tuse);

Etapa tusei neuropatice, adica a insanatosirii.
In prima etapa, copin tusesc mai ales noaptea. Tusca se inrautateste si, ulterior, incep sa tuseasca si ziua. Copin care au guturai, nu au chef de nimic, nu au pofta de mancare, ochii le lacrimeaza, dar deseori nu prezinta febra. Dupa aproximativ 14 zile, tusea devine convulsi: dupa cate accese de tuse, apare dispneea, copilul devine cianotic si, chiar daca respiratia este aparent normala, se poate declansa o noua criza. in timpul acestor crize se elimina o mare cantitate de secretii scoase. Nou-nascutii si copin mici se pot ineca. Tipice pentru aceasta boala sunt vomismentele, care se produc dupa criza de tuse, mai ales daca bolnavul a mancat in prealabil. Dupa aceasta etapa de tuse, urmeaza stadiul de vindecare. Crizele de tuse si mai ales respiratia suieratoare devin din ce in ce mai rare, de asemenea, vomismentele se raresc, copilul arata si se simte mai bine. Dar respiratia suieratoare poate persista cate luni de zile, mai ales cand se produce o infectie sau o iritatie a cailor respiratorii superioare.
Tratamentul consta in ingerarea apei argiloase si aplicarea de cataplasme sau comprese. La copin pana la 2 ani. se da o lingurita din apa argiioasa inainte de masa cu V? ora. La copin intre 2 si 12 ani, se dau 2 lingurite din apa argiioasa pe zi, crescand pana la 3-5 lingurite in functie de rsta. Se aplica comprese caldute pe piept cu durata de 3-4 ore, repetandu-se de 2-3 ori pe zi. Este recomandata, peste noapte, aplicarea de cataplasme pe spate. Acestea sunt subtiri. Daca se usuca, acestea se pot inlocui dupa ce spatele a fost spalat si uscat. in ambele cazuri, cataplasmele trebuie sa cuprinda si bazele plamanilor si omoplatii. Cataplasmele de argila pot alterna in timpul zilei cu cataplasme din frunza de rza, pregatite din timp pentru a fi presate. Acestea se pot aplica in doua-trei straturi pe gat si piept cu o durata de 2-2 ore. in toate cazurile de aplicare a cataplasmelor la copii, corpul copilului trebuie acoperit cu o patura. Argila se poate inveli intr-un tifon sau panza de in sau bumbac, pentru a putea fi fixata mai bine pe corp. Dupa 5-7 zile, efectele benefice ale acestui tratament se obser. Nu vor aparea complicatii, iar respiratia incepe sa fie normala. Cura de argila dureaza trei saptamani. in cazul cand criza de tuse continua si respiratia este greoaie, dupa o pauza de 7 zile se reia cura de argila. Apa argiioasa pentru comprese are densitatea mare, 4 linguri de argila la un litru de apa. Apa argiioasa contine oligoelementele mangan si cupru, care au efecte antiinfectioase si anliinflamatorii, iar alaturi de calciu, fier, siliciu si sulf, combat oboseala si remineralizeaza organismul. in aceasta perioada, se pot consuma sucuri naturale de morcovi, mere, piersici, rosii, in amestec cu suc de rza.