Intoxicatia cu solanum nigrum (umbra noptii, zarna), s. melanogena (patlagelele vinete) si s. lycopersicum (patlagelele rosii)

Intoxicatia cu Solanum nigrum (umbra noptii, zarna), S. melanogena (patlagelele vinete) si S. lycopersicum (patlagelele rosii)

Solanum nigrum este o ta erbacee care creste in locuri cu gunoaie, in gradini, pe campuri, f 131i89b ormand cateodata tufisuri dese. Cantitatea cea mai mare de solanina o contin fructele necoapte, dar principiul toxic se gaseste in cantitati mari si in frunze.

Solanum lycopersicum si melongena contin solanina in tulpina, frunze si fructe necoapte, dar in cantitati mai mici decat celelalte varietati de Solanum.

Solanina, prin hidroliza, se descompune in glucide si un alcaloid foarte toxic, solanidina. Solanidina are actiune puternic iritanta asupra mucoasei gastrointestinale si tegumentului, hemolizanta, toxica asupra sistemului nervos.

Sensibilitatea animalelor fata de solanina nu este aceeasi. Cele mai sensibile sunt rumegatoarele mari, oile, caii, porcii. Totusi, datorita specificului alimentatiei, in gospodariile particulare sau anexe, incidenta intoxicatiei este crescuta la suine. Pasarile se intoxica prin consumul de muguri, fructe, coji de cartofi. Intoxicatiile se produc la pasune sau la grajd, cu resturi de la cantina, borhot de cartofi, tuberculi, apa in care s-au fiert cartofii incoltiti.

Simptomatologia depinde de tipul evolutiei.

In intoxicatia acuta predomina semnele nervoase (neliniste, tremuraturi, ataxie, urmate de hipoestazie cutanata, colaps), iar moarte se produce rapid.

In intoxicatia subacuta se intalnesc simptome neurodigestive: la debut stare de depresie, salivatie, inapetenta, balonare, colici digestive si renale, diaree cu fecale lichide, de culoare inchisa, hipoestezie, mucoase palide, usor icterice sau cianotice in intoxicatia cu S, dulcamara, colaps si moartea in 12 ore 3 zile. In cazul evolutiei de peste 24 ore, se exacerbeaza semnele renale.

Intoxicatia cronica, care se produce dupa hranirea timp indelungat cu furaje care contin solanina, se manifesta prin semne digestive, cutanate, eczema umeda la extremitati, in partea inferioara a abdomenului, in jurul furoului, cu tendinta de alopecie, stomatita, conjunctivita.

Modificarile morfopatologice difera in functie de forma de evolutie. In forma digestiva se intalnesc leziuni de gastroenterita, stomatita; in forma exantematoasa se intalnesc leziuni cutanate, uneori infectate; in forma nervoasa nu se intalnesc leziuni macroscopice.

Diagnosticul. Se impune diferentierea de febra aftoasa, intoxicatia cu mercur, pesta porcina. Mentinerea temperaturii in limite normale, datele anamnetice, evolutia clinica, examenul furajelor, a continutului gastric, pledeaza pentru intoxicatia cu solanina.

Prognosticul este rezervat spre grav, mai ales in formele nervoase cu evolutie rapida, in formele digestive violente si in formele exantematoase care se infecteaza putrid si duc la septicemie.

Tratamentul. Tratamentul profilactic este de prima importanta. Tratamentul curativ consta in evacuarea tubului digestiv (vomitive, purgative uleioase), administrarea de solutii de tanin, suspensii de carbune medicinal, mucilagii, ser glucozat (pentru stimularea diurezei si activarea circulatiei), vitamina C, analeptice cardiace, tratarea chirurgicala a exantemului, a dermatitei.