Intoxicatia cu sorghum bicolor (sorg, mei tataresc, malai marunt)

Intoxicatia cu Sorghum bicolor (sorg, mei tataresc, malai marunt)

Sorghum bicolor este o ta anuala, cu un sistem radicular foarte dezvoltat. Tulpina erecta, inalta de 1-3 m, formata din 7-20 internoduri pline cu maduva. Frunzele sunt alterne, late pana la 7 cm, aseman 818j96i andu-se foarte mult cu cele de porumb. Teaca si limbul frunzei sunt acoperite cu un strat de ceara alba. Lingula este scurta si pe margine paroasa. Inflorescenta este un panicul oval, lung pana la 50 cm, erect sau recurbat, cu ramificatii aspru-paroase, rasfirate, laxe ori compacte. Spiculetele sunt asezate cate 3, cel din mijloc fiind hermafrodit si sesil, iar cele laterale unisexuat mascule si scurt pedicelate. Cariopsa comprimata, divers colorata.

Este o specie cultivata pentru cariopse, pentru maturi, pentru extragerea din tulpina a unui suc dulce, foarte gogat in zahar si ca ta furajera. Pe glob suprafata cultivta cu sorg este cea mai mare , de 35 milioane ha. In Romania, sorgul s-a cultivat mai mult pentru maturi si furaj. In ultimul timp se extinde in cultura si sorgul pentru cariopse. Datorita rezistentei mari la seceta si capacitatii de a valorifica terenuri mai putin productive, sorgul se cultiva in regiunile mai secetoase din sudul, estul si vestul tarii.

Principii toxice. Sorgul contine un glicozid ciznogenetic numit dhurrina. Acest glicozid se formeaza in mare cantitate in tele tinere, la lastarii ce apar dupa coasa, se reduce progresiv, pe masura ce stadiul de vegetatie al tei inainteaza si dispare complet i timpul infloririi.

Dhurrina sub actiunea emulsiei se descompune in acid cianhidric, aldehida paraoxibenzoica si glucoza. Continutul in acid cianhidric este de 3-25 de ori mai mare in frunze decat in tulpini. Prin uscarea tei, cantitatea de acid cianhidric se micsoreaza. Continutul de acid cianhidric este influentat de factorii de mediu. Astfel, uscaciunea si lumina intensa maresc cantitatea de acid cianhidric. Continutul in dhurrina creste si sub actiunea dozelor ridicate de azot.

Se considera ca acidul cianhidric produce o inactivare a fermentilor celulari, a proceselor de oxidare intracelulara si paralizia centrului respirator.

Rumegatoarele sunt mai sensibile la intoxicatie decat animalele monogastrice. Cantitatea de ta toxica sau letala este greu de stabilit deoarece continutul sorgului in dhurrina variaza dupa cum am specificat mai sus, in functie de numerosi factori. Se apreciaza totusi, ca in perioada de toxicitate maxima, 1 kg de frunze de sorg provoaca o intoxicatie mortala la o bovina de 500kg.

Simptomele variaza in functie de cantitatea ingerata. Cantitatile mari provoaca o intoxicatie supraacuta cu moartea fulgeratoare prin inhibitia centrilor bulbari.

In intoxicatiile acute, mai lente Volker distinge 3 faze:

-in prima faza se observa dispnee, ameteala, tremuraturi, vomismente, accelerarea respiratiei, mucoasele se coloreaza in rosu deschis; anumalul geme si horcaie;

-faza a doaua este marcata de caderea animalului, convulsii, ortotonus, opistotonus, convulsii cu emisie de scaun si urina si incetinirea respiratiei;

-in faza a treia respiratia si activitatea cardiaca incetinesc, iar moartea survine curand.

Simptomatologie. Dozele mari produc moarte in decurs de cateva minute cu simptome de dispnee, voma si contractii tetaniforme. Dozele moderate produc o intoxicatie tristadiala: stadiul dispneic cu voma, neliniste, anxietate, mucoase aparente de culoare rosie aprins, respiratia accelerata, dispnee; stadiul convulsiv cu accese epileptiforme, emisii involuntare de urina si fecale, respiratie rara; stadiul asfixic cu scaderea brusca a temperaturii, cianoza, bradipnee, puls slab, rar, coma, moarte.

Modificarile morfopatologice care atrag atentia sunt culoarea rosie aprinsa a sangelui, chiar si a celui venos si mirosul de migdale amare a continutului stomacal si a organelor interne.

Prognosticul este grav.

Tratamentul, in cazurile fulgeratoare si acute nu este eficace aproape niciodata. In cazurile cu evolutie mai lenta se urmareste evacuarea tubului digestiv (vomitive, purgative), anihilarea toxicului sau a efectelor sale prin antidoturi (hiposulfit de sodiu 5-l0% i.v. 1-2 mg/kg, albastru de metilen 2%, nitrit de sodiu 1%, 25 mg/kg, EDTA-calcic, vitamina B₁₂), analeptice cardiace.