Intoxicatia cu sorghum halepense (costrei)

Intoxicatia cu sorghum halepense (costrei)

Costreiul este o ta perena, cu rizom scurt, ramificat si solzos. Tulpina simpla, inalta de la 50 cm pana la 1,5m, cu frunzele late de 1-2 cm. Ligula scurta si 121i83b paroasa. Inflorescenta un panicul ramificat, lung pana la 25 cm. Spiculetele sunt asezate cate 2-3. Un spiculet este sesil si hermafrodit avand paleea inferioara de regula asistata, iar unul sau doua spiculete sunt lung-pedicelate si unisexuat mascule ori sterile.

Specie frecvent intalnita ca buruiana prin culturile de prasitoare sau cereale paioase, prin parloage, locuri ruderale, mai ales in campia dunareana.

Simptomele variaza in functie de cantitatea ingerata. Cantitatile mari provoaca o intoxicatie supraacuta cu moartea fulgeratoare prin inhibitia centrilor bulbari.

In intoxicatiile acute, mai lente Volker distinge 3 faze:

-in prima faza se observa dispnee, ameteala, tremuraturi, vomismente, accelerarea respiratiei, mucoasele se coloreaza in rosu deschis; anumalul geme si horcaie;

-faza a doaua este marcata de caderea animalului, convulsii, ortotonus, opistotonus, convulsii cu emisie de scaun si urina si incetinirea respiratiei;

-in faza a treia respiratia si activitatea cardiaca incetinesc, iar moartea survine curand.

Simptomatologie. Dozele mari produc moarte in decurs de cateva minute cu simptome de dispnee, voma si contractii tetaniforme. Dozele moderate produc o intoxicatie tristadiala: stadiul dispneic cu voma, neliniste, anxietate, mucoase aparente de culoare rosie aprins, respiratia accelerata, dispnee; stadiul convulsiv cu accese epileptiforme, emisii involuntare de urina si fecale, respiratie rara; stadiul asfixic cu scaderea brusca a temperaturii, cianoza, bradipnee, puls slab, rar, coma, moarte.

Modificarile morfopatologice care atrag atentia sunt culoarea rosie aprinsa a sangelui, chiar si a celui venos si mirosul de migdale amare a continutului stomacal si a organelor interne.

Prognosticul este grav.

Tratamentul, in cazurile fulgeratoare si acute nu este eficace aproape niciodata. In cazurile cu evolutie mai lenta se urmareste evacuarea tubului digestiv (vomitive, purgative), anihilarea toxicului sau a efectelor sale prin antidoturi (hiposulfit de sodiu 5-l0% i.v. 1-2 mg/kg, albastru de metilen 2%, nitrit de sodiu 1%, 25 mg/kg, EDTA-calcic, vitamina B₁₂), analeptice cardiace