Fructele sint alimente de origine vegetala caracterizate din punct de vedere nutritiv prin bogatia lor in apa, glucide cu molecula mica, celuloza, saruri minerale, vitamine si diverse arome.
Din punct de vedere structural, fructele sint formate din urmatoarele parti:

un strat exterior format din mai multe paturi de celule plate in care se gasesc substante colorate si aromate numit epicarp (care uneori poate ii acoperit de un strat ceros numit pruina); pulpa fructului, formala din celule poliedrice pline cu suc, care formeaza mezocarpul; o parte cornoasa care inveleste semintele la uncie fructe sau coaja tare care formeaza simburele altor fructe numit endocarp.
Fructele se pot clasifica dupa mai multe criterii.In functie de structura au fost clasificate astfel:
fructe cu seminte (bace false), carnoase, caracterizate prin aceea ca an semintele inchise in camarute cu peretii pergamentosi. Astfel: merele (. 47), perele (. 48), gutuile (. 49), citricele;
fructe sirnburoase (drupe) caracterizate prin prezenta unui simbure tare care include saminta. Astfel sint: prunele, corcodusele, caisele, piersicile, ciresele, visinile, coarnele;
fructe bace aderate si false, suculente, cu semintele mici raspindite in pulpa fructului, fara camere separate. Astfel sint: fragii, zmeura, capsunile, smochinele, coacazele (. 50), agrisele, afinele (. 51);
fructe nuci fere, caracterizate prin faptul ca au saminta inconjurata de o coaja tare. Sint in general fructe oleaginoase. Astfel sint: alunele, migdalele, fisticurile, arahidele.

Dupa gust si aroma, fructele au fost grupate astfel:

fructe citrice: larnii (. 52), portocale (. 53), mandarine, chilre, grepuri ;
fructe acidulate: mere, pere, caise (. 56), visine, prune, corcoduse (. 57), cirese (. 58), piersici (. 55), zmeura (. 59), fragi (. tiU), capsuni, mure;
fructe acidulate-aslringente: gutui, coarne, afine;
fructe zaharoase: struguri (. 61, 62), curmale, smochine (. 63);
fructe zaharoase-amidonoasc: banane (. 64), castane;
fructe uleioase (oleaginoase): nuci (. 65, 60), alune (. 67, 68), fislicuri, arahide (. 70), masline (. 71).
Mai simplu fructele au fost Impartite astfel:

fructe zaharate (sau carnoase);

fructe amilaeee;

fructe oleaginoase.

Fructele zaharate se caracterizeaza prin proportia mare de apa (7595%), lipsa lipidelor, proportia scazuta de proteine, iar in ceea ce priveste glucidele se remarca aiit bogatia in glucoza si fructoza, cit si in celuloza (dispusa mai ales in partile exterioare). Contin de asemenea vitamine (tiamina, ribo-flavina, acid ascorbic) in cantitati importante. Dintre sarurile minerale se remarca proportia crescuta de potasiu, sodiu, fosfor, fier si iod.
O alta caracteristica este si prezenta la nivelul lor a substantelor pectice care le confera proprietatea de a forma geleuri (pelteaua) ca si a unor acizi care le dau gustul acrisor (acidulat). Cantitatea de acid scade pe masura ce fructele se pirguiesc cu exceptia lamin care-si mareste continutul in acizi pe masura ce se matureaza. Exista un raport intre cantitatea de glucide din fruct si aciditate.
Fructele amilaeee sint caracterizate prin prezenta amidonului in cantitate crescuta, zaharul fiind in cantitate redusa.
Fructele oleaginoase au ca reprezentant principal in compozitia lor lipidele. Contin o cantitate redusa de apa si de glucide.
In ceea ce priveste raportul caloric, fructele oleaginoase si cele amilaceea se afla pe primul , cele zaharate avind o loare calorica redusa.
Din punctul de vedere al continutului lor in glucide, fructele au fost impartite astfel:
fructe care contin 5% glucide: pepenele verde, coacazele, fragii, portocalele, grepurile, lamiile, afinele;
fructe care contin 10% glucide: capsunile, zmeura, murele, merele, piei-sieile, visinile, ciresele I impurii, nucile, alunele;
fructe care contin 15% glucide: merele ionatane, caisele, ciresele, prunele coapte;
fructe care contin 20% glucide: bananele, perele Bergamotte, prunele si strugurii.
Cu exceptia fructelor oleaginoase, fructele au in general o digestibili-tate huna. Pot fi consumate proaspete ca atare sau ca sucuri de fructe sau in diverse preparate care se servesc de obicei ca desert la sfirsitul mesei, avind capacitatea de a neutraliza aciditatea gastrica (de aceea nu se consuma intre mese).
Prin celuloza pe care o contin au o actiune laxali, intervenind in Stimularea tranzitului intestinal.
Fructelor li s-au atribuit o serie de actiuni in organism si anume:
alcalinizanta: prin arderea acizilor organici pe care ii contin se formeaza carbonati alcalini si baze fixe. Astfel 1 kg capsuni aduc tot atitea baze cit 9 g bicarbonat de sodiu, 1 kg struguri cit 6 g bicarbonat si 1 kg lumii cit 4 g bicarbonat1;
mineralizanla, fiind indicate in anemii, decalcificari si in conlescente;
laxali, prin celuloza, acizi organici din compozitia lor, mai ales daca sint consumate in cantitati mari cu coaja si simburi;
constipanta, prin taninul pe care il contin unele dintre ele, ca: afinele, coarnele:
diuretica, datorita continutului crescut in apa si potasiu;
colagoga si de stimulare a functiilor hepatice, ca ureopoieza si glico-geneza;
vitaminizanta, fiind o sursa importanta de vitamine. Astfel, fructele bogate in vitamina A si caroten sint: caisele, lamiile, portocalele, ananasul (. 72), mandarinele, curmalele, grepurile, merele, perele, migdalele, nucile.
Fructele bogate in tiamina sint: bananele, strugurii, portocalele, mandarinele, grepurile, merele, perele, migdalele, nucile.
Fructele bogate in riboflavina sint: lamiile, portocalele, bananele, mandarinele, caisele, strugurii, merele, perele, migdalele, nucile, arahidele, castanele.
Fructele bogate In vitamina C sint: lamiile, portocalele, bananele, afinele, merele, perele.

Fructele bogate in vitamina E sint: migdalele, nucile, maslinele. Exista afectiuni in care se prescriu cure de fructe astfel: in diareeasugarului este indicata cura de mere, in unele boli de rinichi este indicata cura de struguri, ca si in unele dermatoze (boli de piele) sau in constipatii cronice; in reumatismul cronic si in guta se recomanda cura de capsuni sau de lumii s.a.
Prezentam in continuare fructele cele mai frecvent folosite in alimentatia omului.
Merele reprezinta fructul pomului Malus domestica din familia Rozacee. La noi se culti mai multe soiuri: ratice (Astrahan alb, roz de Virginia), tomnatice (Calvil rosu de toamna), iernatice (parmen auriu, ionathan, Renet de Canada, domnesc, cretesc, patul).
Merele sint importante pentru aportul lor de glucide, saruri minerale, vitamine, substante pectice, substante tanante si acizi organici.
Se pot recomanda sub forma curei de mere, cu efecte favorabile in unele afectiuni, ca mere coapte, compoturi, suc de mere, peltea. Au largi intrebuintari atit in alimentatia rationala a omului sanatos (cit si a celui bolnav).
Perele reprezinta fructele tei Pirus communis din familia Rozacee. La noi se culti soiurile: Bergamotte, Napoleon, tarniioasa de padure s.a.
Ca si merele, perele sint bogate in glucide, vitamine (caroten, acid ascor-bic si substante pectice).
Se consuma, ca atare in compoturi, ca sucuri proaspete, nectar, in preparate.
Gutuile reprezinta fructele pomului Cydonia ablonga din familia Rozacee. Cele mai cunoscute soiuri de la noi sint: de Hus, de Portugalia, de Con-stantinopol, Champion s.a.
Se caracterizeaza printr-un continut mic in glucide dar au in proportie crescuta substante pectice si tanante (care le dau gustul astringent). De asemenea, sint bogate in substante celulozice. Se folosesc ca atare, in compoturi, gemuri, jeleuri sau coapte.
Fructele citrice apartin arbustului Citrus din familia Rutaccc. Cresc mai ales in tarile cu clima calda.
Se caracterizeaza prin bogatia lor in acid carbonic si acizi organici, ca si in glucide cu molecula mica. Au gust acrisor racoritor.
Dintre acestea amintim: portocalele, lamiilc (cu gustul mai acru datorita bogatiei in acid citric), mandarinele, grepurile.
Pruncie sint fructe simburoase. Se deosebesc soiuri de ra (Reine Claude, Bardaca) si de toamna (Tuleul gras, D'Ajen, grasa romaneasca s.a.).
Prunele au un continui crescut in glucide, vitamine, saruri minerale.
Se consuma ca atare sau sub forma de compoturi si alte preparate (mar-inelade, gemuri, dulceata).
Prunele uscate au efect laxativ.
Ciresele sint drupe din familia Rozacee. Soiurile cultite la noi sint: timpurii de mai, pietroasele (alba de Cisnadie, neagra de Odesa s.a.) si ci resele amare.
Soiurile timpurii au un continut mai scazut in glucide decit cele pietroase.

Se consuma ca atare, in compoturi, dulceturi, gemuri.

Ciresele au efect laxativ.

Ciresele au efect laxativ.

Visinele fac parte din aceeasi familie ca si ciresele.

Contin in proporlie importanta acizi organici si substante tanante, ca si pigmenti antocianici.
Soiurile mai cunoscute sint: Engleza timpurie, Magnifica, Mocanesti.
Se consuma in aceleasi moduri ca si ciresele.
Intrucit au rezistenta mai scazuta, se culeg putin inainte de a ajunge la maturitate, mai ales ciad trebuie transportate.
Se pot conser prin frig sau cu zahar.

Visinele fac parte din aceeasi familie ca si ciresele.

Contin in proporlie importanta acizi organici si substante tanante, ca si pigmenti antocianici.
Soiurile mai cunoscute sint: Engleza timpurie, Magnifica, Mocanesti.
Se consuma in aceleasi moduri ca si ciresele.
Intrucit au rezistenta mai scazuta, se culeg putin inainte de a ajunge la maturitate, mai ales ciad trebuie transportate.
Se pot conser prin frig sau cu zahar.

Ciresele si piersicile, fac parte din familia Rozaeee.

Si caracterizeaza prinlr-un continut ridicat in glucide.
Contin acid carbonic in proportie ce mai scazuta decit alle fructe, dar sint bogate in caroten si potasiu.
Se consuma ca atare, sau in compoturi, dulceturi, sucuri naturale, nec-laruri.
Caisele uscate, avind un continut mare de potasiu, se recomanda in dieta potasica.

Fragii si capsunile sint poliachene care se formeaza din receptaculul floral care se ingroasa.
Se caracterizeaza prin bogatia lor in vitamine, saruri minerale, substante pectice, arome si pigmenti (antociane).
Se consuma ca atare, sau sub forma de dulceata, peltea, siropuri, sucuri naturale.
Cura de capsuni se recomanda in reumatismul cronic si guta.

Zmeura si. murele sunt fructe compuse care cresc in stare salbatica sau cultite.
Sint bogate in vitamine (caroten), saruri minerale, glucide, acizi organici si substante aromate.
Se consuma proaspete sau in preparate, dulceturi, siropuri, gemuri etc.

Agrisele si coacazele se gasesc in ciorchini mici, sint bace aderate.

Strugurii sint bace bogate in glucoza (10 20%), apa. acizi organici,unele vitamine si saruri minerale (potasiu).
La noi se culti numeroase soiuri, dintre care amintim: chasselas dore, muscat de Hamburg, coarna neagra, afuz-aly, Napoleon, tamiioasa s. a.
Se consuma ca atare sau in preparate (dulceata, compot). Au o deosebita importanta la fabricarea vinurilor.
Strugurii au efect diuretic, fiind indicati sub forma de cura de struguri in unele afectiuni renale.

Fructele nucifere se caracterizeaza prin continutul lor ridicat in substante lipidice (1560%) si In proteine (16%).
Se folosesc la prepararea diverselor produse de cofetarie si patiserie, si in industria alimentara la extragerea diferitelor uleiuri.
Cele mai importante sint: nucile, migdalele (acestea au gustul amarui dat de prezenta unei substante numita amigdalina), alunele, arahidele (alunele de pamint), fisticurile.


Castanele sint fructele unei te din familia Fagacee, de provenienta mediteraneana. Au miezul bogat in amidon (2030%), ceea ce le confera o loare calorica ridicata. Se digera usor.
Se consuma sub forma coapta sau fiarta. Se pot conser sub forma de pireu de castane.