Aparitia unui risc in cancer poate fi legata nu numai de unele componente care pot exista in produsele din alimentatie, ci si de modul cum nutrimentele de baza sunt corect repartizate pentru a fi consumate in meniurile de hrana ale fiecarui om.
Cunoscand elementele obisnuite de nutritie, ca si pe cele esentiale care compun majoritatea felurilor de a se alimenta ale omului de pretutindeni, cu unul sau mai multe din privilegiile de a-si alege singur consumul ce-l doreste si care ii este necesar, putem sa conturam cateva din principiile care stau la baza unei alimentatii normale si, eventual, erorile sale.
Este vorba, pe de o parte, de alimentatia echilibrata si pe de alta parte de malnutritie, supraalimentatie, denutritie etc.
Toate aceste aspecte sunt legate, insa, de comportamentul fiecarui individ in fata alegerii si a consumului calitatisi cantitatial nutritiei sale.
Prezenta in ratia alimentara a partii ce raspunde de necesarul energetic si de structura al corpului omenesc este si trebuie sa fie in proportie de 90 % din totalul hranei ce o consumam zilnic (carne, dulciuri, lapte, oua, produse cerealiere, fructe, legume etc.) si numai aproximati10 % trebuie, neaparat, sa contina elementele indispensabile, zise esentiale (adica cele pe care organismul, singur, nu le poate sintetiza pornind de la celelalte parti).
O alimentatie defectuoasa este aceea in care alimentele folosite nu contin toate elementele de baza necesare unei bune acoperiri a energiei, constructiei, ori reinnoirii constituientilor organismului si, in final, a celulelor sale sau prezenta acestor elemente de baza este disproportionata, in plus sau in minus, aspect in care includem si vitaminele, sarurile minerale, oligoelementele, enzimele naturale etc.
La acest aspect se adauga si se tine cont si de prezenta voluntara sau involuntara a unor produse, posibil nocive, cu caracter nealimentar.

In ultimul timp, acest echilibru alimentar a fost mai bine inteles, ca nevoia de consum alimentar variat, prin cunoasterea mai corecta a constituentilor din nutrimente, ca si proportia de produse de origine animala si vegetala si a facut sa se recomande mai stiintific si mai precis raportul lor in alimentatia cotidiana.
Practica medicala ca si responsabilii de sanatate publica din societatea noastra au fost rareori in masura sa dea, ca permanenta, o informatie responsabila completa sau cel putin suficienta de sugerare sau de conturare concreta si corecta a masurilor unei posibile actiuni de masa, legate de continutul precis al alimentatiei in cazul preventiei unei maladii "oarecare".
Ce sa mai spunem de cancer
Caci, specificitatea unei asemenea alimentatii a fost, de cele mai multe ori din prudenta si nevoie, "confundata" cu recomandari "generale".
Totusi, datele experimentale si epidemiologice destul de numeroase, care pot justifica predictia unor diete alimentare, prin aspectul lor realist si stiintific au putut forta, astfel, gasirea urgenta a unor solutii privind o prioritate, atat in cercetarea, cat si in politica publica de nutritie si de dietetica viitoare in preventia cancerului.
Aici, aspectul trebuie aratat si mentionat dinamic si sa se tina cont de variabilitatea sa, caci, tinta unei alimentatii care va sustine echilibrul de sanatate trebuie sa aiba in vedere continutul mediului inconjurator, stilul de viata, varsta, sexul, starea socio-economica, schimbarile demografice, rasa, deci, in si spre identificarea si recunoasterea unui status individual (conuratia biologica a fiecaruia), care, impreuna cu toate acestea pot fi integrate intr-un status epidemiologie bazat pe date culese pe o perioada ce poate reflecta conditiile de trai a unui sfert sau a unei jumatati de secol.
Dar, evolutia societatii noastre de astazi nu este complet previzibila, ea fiind cel putin accelerata, cu modificari destul de mari si rapide in viata noastra curenta, ce pot fi uneori imprevizibile in toate domeniile, inclusial comportamentului fata de alimentatie.
Ceea ce este, insa, clar, cu date destul de concrete si sile este faptul de a fi putin probabil si chiar imposibil, ca elementele de baza ale existentei noastre, ca alimentatie, nutrimentele sa se modifice.
Proteinele, glucidele, grasimile, sarurile minerale, vitaminele, oligoelementele etc, au stat la baza aparitiei materiei vii pe pamant.

Ele sunt prezente si astazi.

Dar ce ne face "bine"? Dar ce ne face "rau" ?

Ce sa spunem de multe din bolile existente cu care ne confruntam ? Si ce sa spunem, mai ales, de cancer ?
Ceva se stie, mai ales in contextul unor modificari ce le pot sau le-au suferit alimentele (ameliorari de continut sau, contrar, deteriorari prin poluare, contaminare, aditionare etc).
Asta inseamna ca trebuie sa mai lamurim, cat putem astazi si in viitor, ce mai ramane sa clarificam, cat si cum sa sprijinim, cu adevarat - prin alimentatie - echilibrul sanatatii noastre.
Timpul a clarificat o parte mai mica sau mai mare a acestui raspuns, insa nu putem, inca, sa-l cuantificam.
Sa asteptam, cu incredere si cu speranta rezolvarea unor enigme inca existente in alimentatia noastra pe care o va face numai inteligenta omului, mai puternica decat fortarea schimbarilor unor stari de lucruri !
De aceea, in mod onorabil, dar ascunzand incompleta, insa nu incompetenta cunoastere a recomandarilor de astazi in alimentatie (ele sunt prudente, in unele cazuri, cu explicatii exceside restrictive), referindu-ne la unele zone cunoscute ale globului, in special ale statelor occidentale.In orice caz, unele recomandari care astazi ni se par justiGcate stiintific, oare se vor ajusta, modiGca odata cu schimbarea felului de viata al omului sau cu alte descoperiri stiinptice care pot 6 si contradictorii ?
Sigur ca da!
Datele epidemiologice, care au, in general, atata putere de convingere in a justifica un aspect de decizie, sunt ele perfect analizate ? Sigur ca nu !
Mai ales atunci cand apar noi unghiuri de a vedea si de a judeca stiintific diferit datele respective.
Probabil ca toate erorile care se pot face vor fi intr-o proportie mult mai mica cand totul se va judeca si reduce la individul din fata noastra, mai usor de analizat si pentru care trebuie sa decidem.
Desigur, practica unei anumite alimentatii poate avea beneficiile, dar si riscurile sale, mai ales cand aceasta se foloseste pentru un anumit scop, care, uneori, nu tine cont sau nu urmareste adevarata alimentatie echilibrata, ci pe cea care, aparent, se departeaza de la aceasta printr-un alt mod de a ne nutri, de a trai.
Imbunatatirea vietii umane este, desigur, o promisiune de prim ordin a societatii noastre, iar aceasta consta si in pastrarea in permanenta a unei bune stari de sanatate si a celei de lupta contra bolilor.
Studiul si cercetarea continua, cu problemele si eforturile lor practice, de viata, asupra imbunatatirii si adaptarii corecte a statusului nutritional normal al omului, trece, de asemenea si prin adaptarea alimentatiei la evolutia odata cu cea a societatii, a intregului domeniu de nutritie, a obiceiurilor, a schimbarilor ei in timp, acesta fiind un aspect important al indeplinirii responsabilitatilor fata de fiinta umana.
Necesitatile nutritionale, spre a determina si a crea un mesaj corect pentru populatie, trebuie sa aiba decenta si probitatea stiintifica corespunzatoare unei alimentatii echilibrate.
Acest mesaj trebuie sa fie clar, simplu, fara ambiguitati si in relatie cu realitatea economico-sociala si de aprovizionare a populatiei, legat de regiunea in care aceasta traieste.
Un mesaj privind continutul unei alimentatii echilibrate, nu trebuie sa fie singular, propriu consumului, ci el trebuie conturat de unele recomandari care trebuie sa nu impiedice crearea unui cadru atmosferei necesare unui comportament general corect pentru sanatate si sa sustina moderarea consumului de alimente la nivelul normal de necesitate, in contextul evitarii unor abuzuri, a unor stari de stres, prin crearea unei atmosfere de bine, de optimism, prin muzica, arta, turism sau punerea in forma a organismului prin exercitii fizice etc.
Mesajului corect pentru indeplinirea unei alimentatii echilibrate nu trebuie sa-i lipseasca recomandarea unor metode cu reguli de igiena, de preparare a alimentelor, astfel incat sa evite degradarea biologica prin alterarea continutului si gustului lor ce duc la diminuarea apetitului, a placerii de a le consuma.
In recomandarile unei alimentatii echilibrate nu trebuie sa lipseasca nici consensul atent al societatii privind potentialul economic corespunzator al diferitelor clase ale populatiei.
Viata nu este decat expresia sumei finale a unor procese de continuitate si transformare biologica, de reactii fizico-biochimice supravegheate si codate in vederea indeplinirii ei corecte in cadrul evolutiei speciilor.
Alimentatia corecta este cea care aduce sau pune la dispozitie organismului, prin intermediul si cu ajutorul aparatului digestiv, elementele energetice necesare efectuarii acoperirii meolismului sau bazai si de efort, ca si a elementelor pentru constructia celulara sau de inlocuire a pierderilor, a repararii si regenerarii lor.

De asemenea, trebuie ca aceasta alimentatie, prin consumul ei, sa nu produca, la nivelul organismului, prin prelucrarea si meoli-zarea ei, componente si elemente intermediare sau finite, ori reziduuri incompatibile cu eliminarea normala, ca sa nu se produca acumulari in diferite sisteme si organe (ca cele reticulo-endoteliale, vasculare si meolice) si sa nu se interfereze sau sa desilizeze factorii lui de homeostazie.
Natura, acest magnific si inepuizabil laborator de creatie, a pus si pune la dispozitia vietuitoarelor de pe acest pamant, printre care si omului, cele mai minunate si mai bune produse ale ei

alimentele.
Acestea fac parte, in mod majoritar, din elementele necesare mentinerii corecte a echilibrului lor biologic.
Dar omul, acest "Homo Sapiens" - aceasta fiinta care in permanenta s-a luptat si se lupta sa descopere, sa descifreze si sa stapaneasca tainele naturii, ale structurii ei si care isi indreapta, acum, indraznet si curios, inteligenta lui, spre univers - este supus, in aceasta inclestare, intre acele forte cu aspect pozitipe care le-am amintit (beneficiile naturii) si altele negative, de degradare, de poluare a mediului, de abuzuri in comportamentul lui (consumul de alcool, tutun, droguri, sedentarism, alimentatie neechilibrata).
Din fericire, aceasta dorinta de echilibru in alimentatie caracterizeaza, cu precadere, sfarsitul secolului XX si intrarea in mileniul care a si inceput.
Ce este, in fond, o alimentatie corecta, echilibrata?
Este o alimentatie satisfacatoare, cea justificata prin regulile stiintifice de igiena a unui consum rational de alimente pentru un organism normal, cu un raport corect din punct de vedere cantitatisi calitativ, intre componenetele sale.
Cu tot progresul de cunostiinte, ea nu poate fi precizata fara sa se tina cont de variatiile legate de statusul individual, de evolutia, adaptarile si modificarile lui alimentare in timp, legate de o serie de factori de risc, genetici sau somatici, ori unii care pot evolua sau se pot schimba (varsta, clima, munca efectuata, comportamentul, fie el ocazional, stari speciale fiziologice naturale etc).
Diversitatea acestor tipuri si obiceiuri impuse, unele ocazional, provoaca adaptarea continua a unei ratii alimentare intentionat echilibrate, care poate instala, in timp, o eroare a acestui fel de consum alimentar, mai ales tinand cont ca un procent destul de important de oameni, din cauza muncii lor, nu consuma cel putin una sau doua din mesele din obisnuitul lor meniu si program alimentar personal, atat de necesar.

In aceste cazuri, majoritatea lor se acomodeaza la ceea ce va satisface, cat de cat, senzatia de foame si placerea de a manca, ceea ce ii atrage ca gust, de a acoperi caloriile necesare sau cel putin o parte din ele, pe care le va completa, eventual, la domiciliu.
Alimentele de baza energetice, functionale si cele folosite in constructia organismului in continua reinnoire, trebuie sa faca parte din aceasta alimentatie cotidiana necesar a fi echilibrata, in componentele ei de baza bine repartizate si dozate (glucide, protide, lipide). Pe langa acestea, odata cu alimentatia, organismul mai foloseste si alte elemente esentiale existente in alimente, ca: enzime si coen-zime, saruri minerale, oligoelemente, vitamine si, indispensabil, apa.
Iata unul din aspectele unei desfasurari de viata, acela al unei alimentatii, al unui consum nutriticorect pus in slujba ei si care, chiar daca ar fi etichetata, uneori, "cocheta", "misterioasa", natura, inepuizabilul "furnizor", prin disciplina ei, o cere si o sprijina a fi echilibrata.