Contaminantii periculosi (cancerigenii, mutagenii etc.) ai solului sunt prezenti dupa o lunga supraetuire (1-2 miliarde de ani), fapt ce arata imposibilitatea eliminarii lor totale, dar nici diminuarea lor substan-tiala sau etarea utilizarii unora dintre ei.
Este vorba despre hidrocarburile policiclice aromatice.
Ele cuprind o grupa de substante foarte raspandite pe globul terestru (apa si sol, mai putin in aer) al carui reprezentant cancerigen 3-benzo(a)pirenul este cel mai cunoscut si, se pare, cel mai intalnit, el fiind, astfel, un indicator al prezentei celorlalte hidrocarburi de grup (benzo(a)antracenul, dibenzo(a,b)antracenul, benzo(K)fluoro-antrace-nul).
O sursa a producerii lor in mediul inconjurator este adesea carbunele folosit in industrie si gospodarii, arderea padurilor (care, odinioara, au produs prima lor rezerva ramasa pe pamant, din cenusa si lemnul ars), reziduurile agricole (ce le regenereaza prin biosinteza microbiana), cei ce folosesc esenta sau
ulei de petrol, ori ulei de carbune, motoarele cu explozie (autovehicole si utilizarea in uzine).
Printre hidrocarburile policiclice aromatice trebuie amintite si cele care au structuri substituite si ncsubstituite cu catene laterale de tip alchil.
Uneori, petrolul crud, reversat accidental pe sol sau in ape, poate fi una dintre surse.
Astfel, aceste hidrocarburi, asa de raspandite, unele toxice sau cu potential cancerigen ori mutagen le gasim in alimentele noastre, direct sau indirect, prin ciclul trofic vegetal
animal
om (cantitatile sunt, in general, neglijabile, in afara de unele situatii speciale accidentale).
Prezenta lor directa in alimente este urmare si a felului de preparare a acestora, in special a carnii, pestelui, branzeturilor etc.
Afumarea acestor preparate si/sau prajirea lor, fac ca ele sa se impregneze cu substante din aceasta grupa de hidrocarburi policiclice aromatice rezultate din arderea lemnului, a carbunelui sau din posibila piroliza cu modificarea structurii unor
proteine si a descompunerii grasimilor (cu care se unge gratarul de prajit, "barbeque").
Prezenta lor indirecta, uneori apreciabila, in alimente (legata de surse poluante din industria alimentara, dar si din
nutritia noastra obisnuita) apare in legume, in came, in derivate ale laptelui etc. si, mai ales, in produsele de consuni afumate, care, prin ciclul trofic amintit, le gasim, apoi, in organismul nostru.
Contactul mai direct al alimentelor ce contin aceste hidrocarburi cu tractul gastro-intestinal, face ca prezenta unor localizari in cancer,
cancerul stomacului, al intestinului, mai ales al colonului si
cancerul ficatului sa fie dintre cele mai frecvente la populatiile care, traditional, consuma preparate afumate (came, peste), cum este in Japonia, Islanda, Tarile Baltice, zonele pescaresti din insulele si de pe tarmurile marilor si oceanelor.
Din pacate, dar inadmisibil pentru fiinta umana, in mod voluntar, acest cancerigen polueaza si prin
fumul de tigara consumata, de unii, cu "placere".
Cu tot avertismentul profesional si public, in special prind riscul crescut al cancerului plamanului si al
cailor respiratorii superioare, aceasta realitate trebuie pusa in fata fumatorilor, ca o mare responsabilitate pentru ei, pentru familiilor si pentru descendenti lor.
De asemenea, la populatia agricola, mai ales la fermierii care consuma carnea,
pestele si branzeturile preparate prin afirmare (o traditie, de fapt, la multe popoare),
cancerele amintite sunt mai frecvente.
De remarcat ca in procedeele industriale de afirmare a acestor preparate, concentratia in benzo(a)piren este mult mai scazuta decat in procedeele gospodaresti.
In acelasi timp, adaugarea de nitrati si nitriti la
conservarea carnii si, apoi, afirmarea ei, mareste concentratia in aceste hidro-carburi cu potential cancerigen.
Nu trebuie sa subestimam aportul apei sau al aerului in contaminarea organismului nostru cu acest cancerigen consacrat fi atat de studiat.
Trebuie sa amintim ca o serie de hidrocarburi si o serie de produsi toxici din petrol si din biodegradarea lui (fenoli, acizi etc), ba chiar si acest benzo(a)piren, pot ajunge (prin neglijenta de preventie sanitara sau accidentat) in organismul nostru, prin releul trofic al alimentelor.
O alta sursa de poluare cu hidrocarburi este consumul de pesti, raci, melci, alte cochiaje, moluste ce se hranesc cu ctonul din mari si oceane si care au inmagazinat in ei derivatii din petrolul care a fost deversat, accidental, din tancurile petroliere naufragiate.
Ce sa mai spunem despre unele plaje din lume, astfel poluate (in multe cazuri, neSind supravegheate, controlate si anuntate corespunzator), acolo unde turistii nu sunt avertizati in printa pericolului folosirii acestor ape pentru inot si scaldat ?
Iata, unele din aceste relee nedorite, in care sunt prezenti cancerigeni, mutageni si ala agenti toxici legati de riscul in cancer !