in afara de participarea lui principala in constructia sistemului osos (25 % din substanta uscata a oaselor), sub forma majoritara de fosfat tricalcic si, in parte, sub forma de carbonat sau hidroxid de calciu, calciul are un rol important in unele procese biologice, cum ar fi coagularea sangelui, exciilitatea musculara, silitatea ritmului cardiac si intervine in prevenirea unor stari patologice (osteoporoza, inflamatii, unele alterari meolice) si, probabil, in unele etape ale cancerogenezei.
Sursa naturala este atribuita, indirect, solului, la fel ca sila celelalte saruri, de unde apa il va prelua si-l va furniza direct vegetalelor, animalelor si omului sau, indirect, prin
alimentarea acestora (aceasta tripleta de surse: apa - vegetal - animal).
El va ajunge, astfel, in
alimentatie sub forma ionica
cation de calciu bivalent (Ca)
sau legat in structura complexa a unor macromolecule in majoritate de origine vegetala, cum sunt, de exemplu, pectinele din fructe, cu care poate face o legatura cu lanturile laterale ale acestora sub forma de siruri reversibile, grupe foarte hidrofile (prin reactia lui cu apa), devenind uneori ceea ce cunoastem drept jeleurile de fructe.
In acelasi timp, aceleasi pectine se pot asocia in acelasi mod cu un alt ion,
magneziu (Mg), realizand prin aceasta o stare de duplicitate chimica.
Calciul este absorbit in prima parte a
intestinului subtire, adus odata cu alimentele, liber sau legat de structurile de baza ale nutritiei (acizi aminati, peptide, acizi grasi etc.) sau de molecule vegetale.
Absorbtia sa este de aproximati50 % din cantitatea consumata, legat si de nivelul pH-ului, printr-un proces in cea mai mare parte activ,
aciditatea fiind in compozitia bolului
alimentar mai favorabila pentru a-i mentine starea de solubilitate in acest segment intestinal ce tinde sa aiba un pH neutru-alcalin.
Meolismul lui este supravegheat de diferti
hormoni (parathormon, thirocalcitonina, somatohormon, glucocorticoizii etc.) sau de
vitamine (vitamina D), care influenteaza absorbtia sau eliminarea lui (anabolismul, ori caolismul lui la nivel osos, prin activitatea osteoblastelor sau osteoclastelor).
Calciul intervine in activitatea celulara (permeabilitatea membranei celulare, fluiditatea citoplasmatica, el fiind, la acest nivel, antagonist ionului potasiu) si, de asemenea, are rol in inhibitia de contact intercelular.
Ei se gaseste, in cantitati mari, in
lapte (aproximati185 mg/100 ml), dar, in cantitati ti mai mari in produsele ti derivatele sale (branca,
iaurt etc), in unele ape minerale, in
fructe (mai ales cele uscate), in unele
legume ti in leguminoase.
In sange, calciul se afla in concentratie de 9
10,5 mg/l de plasma (2,3
2,6 mmol/1), 1/3 din el fiind legat de
proteine si 2/3 ionizat (fractiune disponibila cu eficienta imediata).
Nevoia cotidiana de calau a omului este de aproximati500
1.000mg, ea fiind mai mare in situatii speciale (copii in crettere, sarcina, alaptare, consolidarea unor fracturi,
osteoporoza etc).
Alimentatia zilnica normala si apa pe care o bem, aduc suficiente cantitati de calciu organismului nostru.
