Grasimile se afla sub "reflectorul" preventiei bolilor cu cea mai mare mortalitate.
La originea frecventei mortalitatii ridicate a unor boli, au foste incriminate, printre altele, modul de viata,
regimul alimentar anarhic (supraconsumul, consumul dezechilibrat), ca si stresul, tutunul, lipsa de exercitiu fizic, lipsa aportului unor oligoelemente, activitati cu risc etc.
In acest context, dupa o lunga perioada de timp, bolile cardio-cerebro-vasculare cu mortalitatea lor mare, au determinat, in tarile dezltate, un val de reactii in domeniul medical, cel al responsabililor de sanatate publica.
Din constatarile clinice, experimentale si epidemiologice s-a ajuns, printre altele, la concluzia ca mai ales consumul de grasimi a fost gasit drept cauza principala, incluzand si participarea colesterolului.
Din aceasta cauza, populatiei cu o
alimentatie avand un continut foarte crescut de
lipide (40 - 50 % sau mai mult din aportul total caloric), i s-a recomandat ca acest consum de lipide sa fie "coborat" la, cel mult, 30 % din acesta ratie calorica zilnica.
Acest strigat de alarma, inceput in Statele Unite, a continuat in toate tarile avansate economico-industrial, in care s-a constatat acelasi fenomen de mortalitate crescuta in acest domeniu de patologie cardiovasculara.
Astfel, aportul lipidic, cantitatea zilnica de consum in grasimi, trebuie sa fie incadrata intre maxim 25-30 % din valoarea calorica totala a ratiei alimentare si adptata acolo unde neile energetice speciale o cer.
Acest aport trebuie sa fie de calitate, compus dintr-o cantitate suficienta de acizi grasi esentiali de tip polinesaturati (acid linoleic, linolenic, arachi-donic), atat de necesari pentru mentinerea peretelui arterelor si venelor in buna lor functionalitate si structura, ca si a membranelor celulare (cantitatea de 50 - 65 gr grasime, 450 - 600 calorii, la o
dieta de 2.000 Kcal).
Cantitatea totala normala de grasimi in sange, la adult este de 4 - 8,95 gr/1-
Acizii grasi esentiali ii gasim in anumite uleiuri vegetale (de floarea soarelui, soia, porumb, nuca), in plus, aceste uleiuri necontinand colesterol.
Colesterolul, structura chimica atat de necesara organismului, nu trebuie, totusi, sa depaseasca un aport de 300 mg/zi pentru un organism care nu are probleme in acest sens.
Se stie ca 2/3 din necesarul de
colesterol al organismului este sintetizat endogen la nivelul ficatului.
Nivelul normal al acestuia in sange este egal sau mai mic de 2 gr/l.
Necesarul zilnic de acizi grasi esentiali este recomandat a fi de 1
5 % din ceea ce reprezinta aportul caloric total in grasimi, deci, un minim de 3-l5gr/zi.
Pe acestia ii gasim, in special, in
grasimile vegetale si, mult mai putin, in cele animale, unde putem intalni, in schimb, acidul arachidonic
in structuri mai complexe - dar mai putem gasi si alti acizi monosaturati de tip acid oleic
in cantitati mai mari.
Printre
acizii grasi de origine animala sunt, insa, preponderenti acizii grasi saturati.
In afara de indispensabilii acizi grasi esentiali pe care nu ii poate sintetiza organismul si de care are neie a-i obtine printr-un aport alimentar extern, ceilalti acizi grasi pot fi fabricati de catre organism pornind de la glucoza sau chiar de la acizii aminati.
Un astfel de
regim sarac in aportul de aceste grasimi nu ar reprezenta un risc fiziologic major.
