eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli cardiovasculare

Tahicardiile supraventriculare


TAHICARDIILE SUPRAVENTRICULARE

= aritmii regulate cu frecventa de 140-220/min care au mecanism ce include obligatoriu o structura aflata deasupra bifurcatiei fasciculului His.

etiologia: -pot fi idiopatice

-cardiopatia ischemica, valvulopatii

-intoxicatia digitalica - tahicardia atriala cu bloc

tablou clinic:

-manifestari legate de perceperea batailor rapide a cordului: 'filfiiri' precordiale, uneori si la nivelul vaselor gitului. Pot crea ostare de anxietate si teama, care se adauga asteniei produse de scaderea DC. La sfirsitul accesului paroxistic, bolnavii percep uneori citeva batai cardiace puternice, care corespund sfirsitului crizei prin citeva Ex.A, bataile percepute fiind cele postextrasistolice

-manifestari vegetative de insotire: constau in principal in criza poliurica (neobligatorie insa), care apare la sfirsitul accesului, si se manifesta ca mictiuni imperioase, repetate, cu eliminarea unei mari cantitati de urina apoasa. Mai rar apar greturi, varsaturi, sau scaune diareice

-manifestari consecutive scaderii DC: nu apar pina la frecvente de 180/min pe cord indemn. In rest pot apare fenomene de insuficienta coronariana, ischemie cerebrala, in teritoriul mezenteric sau al membrelor inferioare.

-moartea subita este rara, dar posibila prin sincopa

-pulsul este rapid, regulat, depresibil si de amplitudine scazuta.

-la auscultatie se percepe un ritm frecvent si regulat, neinfluentat de schimbarea pozitia corpului, de efort sue de manevrele vagale (cu exceptia cazului cind cupeaza criza)

electrocardiografic:

-undele de activare atriala au o frecventa de 160-220/min si sunt modificate morfologic de cele ale ritmului de baza

-de multe ori insa undele P' nu sunt vizibile, fiind suprapuse pe unda T precedenta, complexul QRS, sau unda T urmatoare

-complexul QRS este ingust, suplu, cu frecventa regulata

-QRS poate fi largit in caz de bloc de ramura, sdr. de preexcitatie, conducere aberanta (la frecvente > 200/min)


-faza terminala este frecvent modificata in timpul crizei, similar, dar mai exprimat, cu modificarile din TS. Segmentul ST este subdenivelat prin suferinta ischemica a straturilor subendocardice, consecutiv hipodiastoliei. Undele T devin aplatizate sau chiar negative. Modificarile notate pot persista ore sau zile post criza, constituind 'sindromul posttahicardic'.



diagnostic diferential:

-tahicardia sinusala - unda P este identica cu cea a ritmului de baza

-flutterul atrial cu transmitere 2/1 nu ridica probleme de dg. dif. cand undele F sunt vizibile in D2 si aVF

-tahicardia ventriculara intra in discutie in cazurile de TPSV cu complexe ventriculare largite si deformate; sunt utile in asemenea cazuri trasee EKG anterioare.

tratament

manevre vagale:

-compresia sinusului carotidian

-imersia fetei in apa rece

-manevra Valsalva

-compresia globilor oculari

fosfobion(ATP) - 10mg i.v. in bolus, are

efect in 20-30sec; poate aparea o reactie subiectiva de 'val de caldura'. Daca aceasta rectie nu apare, fie preparatul nu a fost suficient de proaspat, fie injectarea nu s-a facut suficient de rapid

verapamil - 5-l0mg i.v., poate fi repetata in

caz de nereusita dupa 30 min. Nu se adm. in caz de IVS, Suspiciune de BNS, sau de sindr. de preexcitatie.

digitala - 0,5mg, cu posibila repetare

0,25mg la 6 ore

betablocantele - au eficacitate similare

digitalei

amiodarona - 300mg i.v. lent; are

eficacitate si in prevenirea recidivelor

conversie electrica - 100-200 W/s, maxim 3

socuri, la interval de ~ 1min.




Alte materiale medicale despre: Boli cardiovasculare

Dupa cum am spus, am ajuns sa studiez regimurile alimentare si curele de slabire numai datorita cardiologiei preventive. Sint total de acord cu un cit [...]
APARATUL CARDIOVASCULAR SI SISTEM VASCULAR PERIFERIC               &nbs [...]
Adesea la copil se percepe un murmur de curgere la inceputul sis-tolei de-a lungul marginii stangi a sternului. Acesta are un caracter benign si absen [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli cardiovasculare

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile