Notiunea de dieta mediteraneana isi are originea intr-un studiu initiat in anii 1950, care a aratat ca, in ciuda unui consum relativ mare de grasimi, populatia insulei Creta si a Greciei avea o rata mica de boala coronariana si unele forme de cancer, si o speranta de viata mai lunga. Alimentatia traditionala a populatiilor din bazinul mediteranean era alcatuita din alimente de origine vegetala (fructe, vegetale, cereale integrale, nuci si legume), ulei de masline, ca principala sursa de grasimi, cantitati moderate de peste si pasare, foarte putina carne de vita sau porc si de vin consumat la masa.
In decursul anilor, dieta mediteraneana, a fost recomandata ca un model de alimentatie sanatoasa, cu toate ca influenta ei asupra mortalitatii prin boala coronariana putea fi atribuita si altor factori de stil de viata, cum ar fi lumul activitatii fizice.
Prin anii 1970, in literatura medicala, au inceput sa apara articole bazate pe studii epidemiologice, care sustineau ca un consum moderat de alcool, in special de vin rosu, scade riscul infarctului de miocard. Dupa difuzarea acestei stiri, in Statele Unite vanzarile de vin au crescut cu 40%, fata de anii precedenti.

Alcoolul etilic sau etanolul este un produs secundar al fermentilor din grupul Saccharomyces. Pe masura ce consuma zaharurile din unele fructe sau cartofi, fermentul sau drojdia secreta o enzima care transforma cea mai mare parte din glucide in alcool si bioxid de carbon (C02H2OH si CO,). Fermentul se hraneste cu amidon sau alte zaharuri, pana cand concentratia de alcool se ridica la aproximativ 13-l4%. In acest moment, drojdia moare de 'intoxicatie alcoolica\", fiind prima victima a alcoolului produs. Cu moartea drojdiilor, fermentatia alcoolica inceteaza. Acesta este motivul pentru care, in antichitate, bauturile alcoolice nu aveau o concentratie mai mare de alcool. Fabricarea unor bauturi 'mai tari\" a devenit posibila abia in evul mediu, o data cu distilarea alcoolului.

La un barbat sanatos, cantitatea de alcool care se oxideaza, adica se degradeaza, este constanta: 100 mg pe kilogram de greutate corporala si ora. La femei, cifra este cu 15-20% mai mica. Dupa consumul de 1,5 1 de vin, la 4 ore se mai gasesc in organism 75%, iar a doua zi dimineata inca 50% din alcoolul ingerat. Efectele secundare ale alcoolului se datoreaza in special produsului de oxidare, acetaldehida, si sunt: cresterea frecventei cardiace, dureri de cap, greata, varsaturi, transpiratii si roscata fetei.

Se spune ca, pentru a se putea raspandi, minciuna calareste pe spatele adevarului. Pentru a duce in eroare si pentru a-i convinge pe oameni sa creada un neadevar, binele si raul, adevarul si minciuna trebuie sa fie amestecate. Este tocmai ce se intampla in mass-media in legatura cu bauturile alcoolice.
De milenii, alcoolul a constituit un remediu rapid impotriva stresului. Si milioane de oameni au devenit dependenti de efectele lui de scurta durata, caci dispozitia se schimba imediat, dupa primul pahar. Soldatul de rand se simte ca un sergent, sergentii se simt ofiteri, ofiterii se simt generali, iar generalii se simt semizei.
Avand capacitatea de a se lega de apa la un capat si de grasimi, la celalalt, molecula de alcool poate patrunde prin membranele corpului si ale creierului cu cea mai mare usurinta.

Aceasta molecula e atat de mica, incat aproximativ 25% din alcoolul consumat traverseaza direct peretii stomacului, ajungand in sange si inundand creierul in cateva secunde.
Cantitatile mici stimuleaza, dar, cu cresterea concentratiei in sange, urmeaza inhibitia centrilor cerebrali superiori, cu dezinhibarea centrilor inferiori, numiti uneori si centri animalici. Se instaleaza o stare de euforie, cabularul devine necontrolat, violenta nestapanita, iar miscarile si indemanarea nu mai sunt coordonate.
Cel putin jumatate din accidentele de circulatie se datoreaza alcoolului. Un pahar de vin sau o sticla de bere furnizeaza suficient alcool creierului, incat sa reduca acuitatea vizuala pentru un obiect in miscare. Cu cresterea dozelor, sunt lezate si alte celule si orcane.

Multi nu stiu ca numarul deceselor prin cardiopatie alcoolica este de patru ori mai mare decat prin ciroza hepatica alcoolica.
Studiile epidemiologice efectuate acum cateva decenii au gasit ca in Franta frecventa infarctelor de miocard era mai mica decat in Statele Unite, in ciuda unui consum relativ mare de grasimi de origine animala si a colesterolemiei asemanatoare. In felul acesta, in literatura medicala a aparut termenul de 'paradoxul francez\": consumul de grasimi saturate, colesterol crescut, si totusi infarcte mai putine, atribuindu-se un rol protector vinului rosu sau alcoolului, in general. Chiar si azi, in unele manuale de medicina se sustine ca ingestia regulata a unor cantitati mici de alcool se insoteste de un risc mai mic de infarcte, decat la persoanele abstinente.

Azi, la cateva decenii, se pare ca paradoxul a disparut, impreuna cu argumentele in faarea vinului rosu. De ce s-a gasit un numar mai redus de infarcte la populatiile din bazinul mediteranean? in urma cu cincizeci de ani, populatiile respective consumau cantitati mai mari de legume, zarzavaturi si fructe si mai putin acizi grasi TRANS. Si acum, in Franta, consumul de nuci si fibre este de trei ori mai mare decat in Anglia. Dieta mediteraneana era mai bogata in acizi grasi mononesaturati, provenind din masline, ulei de masline si acado.
Colaboratorii Institutului de Medicina Preventiva Wolfson din Londra sustin ca ingestia de grasimi animale si valorile colesterolemiei in Franta si Anglia sunt asemanatoare numai in ultimul timp. Decenii de-a randul, in Franta, s-au consumat mai putine grasimi animale.

Ca si in cazul fumatului, trebuie sa treaca 30-40 de ani pana la aparitia cancerului pulmonar, tot asa, pentru dezltarea ateroscle-rozei si aparitia infarctului, este neie de o expunere la grasimi saturate inca din copilarie.
Un alt factor de luat in consideratie este ca proportia femeilor fumatoare in Franta este 9%, mai mica decat in Anglia si Statele Unite, unde proportia este in jur de 30%. Cunoscand rolul fumatului in aparitia infarctului, nu ne m mira daca in Franta, mortalitatea prin infarct este mai mica. Cercetatorii din Londra au at valorile colesterolemiei din anul 1970 si le-au gasit semnificativ mai scazute la populatia franceza, fata de cea engleza, ceea ce ar putea explica o mortalitate mai mica prin infarct.

Szent-Gyorgyi, laureatul premiului Nobel, a scris ca 'pentru orice problema complexa exista un raspuns simplu, usor de inteles, insa incorect\". Sa fie asa si in legatura cu 'paradoxul francez\"? Cercetarile au continuat, iar rezultatele au fost surprinzatoare.
Carole L. Hart si colaboratorii de la Departamentul de Sanatate Publica, Universitatea Glasgow, Scotia, si de la Departamentul de Medicina Sociala, Universitatea Bristol, Anglia, au urmarit, timp de 21 de ani, 5.766 de barbati, cu varste cuprinse intre 35 si 64 de ani. Rezultatele studiului nu confirma actiunea protectoare a dozelor mici de alcool in boala coronariana. In schimb, cantitatile mari de alcool cresc riscul accidentelor vasculare cerebrale. (British Medical Journal 1999; 318:1725-l729)

J. A. Schwartzbaum si colaboratorii de la Universitatea de Stat, Ohio, SUA, au prezentat la A 33-a Sedinta Anuala a Societatii pentru Cercetari Epidemiologice, tinuta la Seattle, Washington, SUA, 15-l7 iunie 2000, un studiu efectuat asupra a 1.568 de barbati cu infarct miocardic nefatal si asupra unui grup de control de 1.429 de barbati, din care a reiesit ca alcoolul nu reduce riscul infarctului miocardic, in schimb creste riscul infarctului la hipertensivii fumatori si nefumatori.
Studii epidemiologice recente arata ca mortalitatea cea mai mica la barbatii pana la varsta de 34 ani si la femeile pana la 45 de ani se intalneste la persoanele care n-au consumat nici un fel de bauturi alcoolice (abstinenti totali). (N Eng J Med 2005;352:596-607)

A. G. Sharper si S. G. Wannamethee, urmarind timp de 12,8 ani 7.169 de barbati cu varste cuprinse intre 45 si 64 de ani, au constatat ca un consum regulat de alcool de 10 g pana la 140 g pe saptamana, adica de la jumatate pahar pana la 1,5 1 de vin pe saptamana n-a influentat nici in bine si nici in rau mortalitatea cardiovasculara si cea generala. Consumul unei cantitati mai mari de alcool s-a insotit de cresterea riscului mortalitatii prin infarct miocardic. Autorii incheie articolul astfel: 'Ar fi mai bine sa se foloseasca timpul pentru a-i convinge pe oameni sa renunte la fumat, decat sa-i incurajam pe abstinentii de-o viata sa inceapa sa bea.\"

Spatiul nu permite prezentarea nenorocirilor determinate de consumul de bauturi alcoolice. Azi, cand lipsa de bani a devenit o problema globala, in Statele Unite, cheltuielile produse de alcool se ridica la 4 miliarde de dolari pe saptamana!
Se spune si se crede ca alcoolul ar creste lipoproteinele cu densitate mare (HDL) in sange. Biochimistii spun ca acest colesterol 'bun\" este alcatuit din cel putin cinci subclase, iar vinul creste fractiunile care nu contribuie la scaderea LDL, fara a influenta nivelul subclasei HDL2b singura cu actiune benefica. Medicii demonstreaza ca HDL2b poate fi crescut prin activitate fizica. Aceasta, pe langa ameliorarea profilului lipidic al sangelui, mai are o serie de actiuni farabile, pe care nici un vin, oricat de rosu si oricat de scump ar fi, nu le are.

Din nefericire, datele privind efectele daunatoare ale alcoolului nu sunt receptionate cu interesul cuvenit. in schimb, cele care prezinta unele actiuni, care ar putea fi interpretate ca farabile, sunt imbratisate cu entuziasm, fara sa fie examinate critic, ajungan-du-se de multe ori la concluzii cu totul eronate.

Nu pot sa nu amintesc cele intamplate cu un prieten. Ne-am cunoscut in Craiova, imediat dupa bacalaureat. Provenea dintr-o familie distinsa, in care nimeni nu fuma si nu consuma bauturi alcoolice. Chiar daca originea sociala nu era chiar asa de 'buna\" pentru timpurile acelea, fiind deosebit de inteligent si invatand foarte bine, a intrat cu usurinta la Facultatea de Medicina, fiind mereu printre primii din an. Suficient de departe de casa parinteasca, pentru a se simti neurmarit si cu totul independent, s-a decis ca, in Bucuresti, sa traiasca asa ca bucurestenii, adica cu totul altfel decat in atmosfera sobra a familiei din Cetatea Banilor.

Si, deoarece toti cei care participau la reuniunile studentesti faceau la fel, nu putea fi o exceptie, mai ales ca si fizicul il avantaja, fiind mereu in centrul atentiei multor ochi frumosi. Nu putea sa refuze o tigara oferita de vreo colega si nici sa nu ciocneasca un paharel. A terminat studiile cu note excelente si la prima ocazie - fara 'pile\" politice, cum se obisnuia pe atunci - obtine, prin concurs, un post pentru specializare in neurochirurgie. Dupa cinci ani de pregatire intensa, este retinut in aceeasi clinica, devenind un neurochirurg foarte bun. Totul era atat de promitator! Avea in fata o cariera de vis si, probabil, lucrurile ar fi decurs ca in povestile cu happy end, daca prietenul nu s-ar fi considerat mai puternic decat paharelul de vin. Si ineviilul a survenit. La apogeul experientei si al carierei, mainile incep sa-i tremure, ncmaiputand efectua operatiile care cereau o precizie
extrema.

Cei din jur observa ca a devenit un alcoolic irecuperabil si este pensionat pentru alcoolism. Tragedia nu s-a limitat doar la aspectul profesional. Familia nu mai putea trai cu el in aceeasi casa si l-a parasit. Si, intr-o noapte, fiind sub influenta alcoolului si fumand in pat, adoarme si se prapadeste in incendiul declansat de tigara aprinsa. Totul a inceput cu cate un pahar de bere sau vin, probabil pentru a creste fractiunea de colesterol 'bun\" HDL si a diminua riscul infarctului. Si scopul a fost atins. Infarctul n-a mai aparut!

Cineva a spus: 'Consumul moderat de alcool, este scoala in care se primeste educatia pentru carierea de betiv\".
Profesorul de anatomie, Melvin Knisely, de la Universitatea Caro-lina de Sud, Charleston, SUA, scrie: 'Dupa cateva inghitituri de alcool, indiferent daca e rba de vin, bere sau lichior, survine o leziune durabila in creier, inima, ficat si pancreas. Medicii considerau ca leziunile observate in sistemul ners sunt urmarea consumului indelungat de bauturi alcoolice. insa leziunile se instaleaza deja dupa primele pahare, progresand in mod lent, dar sigur. Alcoolul produce agregarea trombocitelor si eritrocitelor, diminuand aportul de oxigen la creier si farizand obstruarea capilarelor. Am fost un consumator moderat de bauturi alcoolice, insa cand am observat efectele alcoolului asupra sistemului ners, am devenit abstinent\".

La al XX-lea Congres al Societatii Europene de Cardiologie, 1999, dr. De Lorgeril, tocmai din Franta, a sustinut ca si consumul mic sau moderat de alcool trebuie deconsiliat la bolnavii coronarieni. 'in nici un caz\", spune dr. De Lorgeril, 'nu e permis ca vreun medic sa-i indemne pe cardiaci la un pahar de vin, pentru diminuarea riscului unui nou infarct.\"

Asociatia Americana de Cardiologie a publicat in revista Circu-lation 2001; 103:472 urmatoarea declaratie: 'Asa cum s-a afirmat in luarea de pozitie din anul 1996, in legatura cu alcoolul si boala coronariana, recomandarile pentru folosirea unei componente alimentare neesentiale, cu riscuri apreciabile pentru sanatate, necesita do incontesile privind beneficiile utilizarii ei. Cu toate ca unele studii clinice si experienta de laborator arata ca vinul ar putea avea anumite efecte farabile, exista date incontesile ca avem la dispozitie alte mijloace, mai putin primejdioase, de reducere a riscului cardiovascular. Lipsind cercetarile clinice care sa aduca
argumente decisive, recomandarea alcoolului sau a vinului, ca masura cardioprotectoare, NU are suficienta justificare\".

Dr. J. J. Goldberg scrie: 'Exista, totusi, prea putine informatii, pentru a incuraja persoanele care nu beau sa inceapa sa consume alcool. Datele in legatura cu alcoolul si bolile cardiovasculare inca sunt corelative, in timp ce efectele toxice ale alcoolului sunt bine silite. Daca alcoolul ar fi un medicament nou descoperit (in loc sa fie o bautura ce dateaza de la inceputurile omenirii), putem fi siguri ca nici o fabrica de medicamente nu l-ar pune pe piata pentru prevenirea bolii coronariene. Si nici medicii nu l-ar recomanda, deoarece produce mii de decese prin boli canceroase, accidente de circulatie, acte de violenta, ciroza hepatica, cardiopatie alcoolica si nenumarate alte boli.\" {N EnglJ Med 20033;348:163-l64)
Asa cum am aratat, faza initiala a aterosclerozei se caracterizeaza prin acumularea in endoteliul vascular a celulelor 'spumoase\", derivate din macrofage incarcate cu grasimi provenind din colesterolul LDL, in prealabil oxidat. impiedicarea oxidarii colesterolului LDL poate frana dezltarea aterosclerozei, independent de concentratiile plasmatice ale colesterolului. Insa alcoolul creste procesele oxidative, stresul oxidativ din organism, farizand si ateroscleroza!

Studiile efectuate pe iepuri si soareci au aratat ca antioxidantele diminueaza formarea placilor ateromatoase. Vinul, in special cel rosu, contine mai multi compusi fenolici, ca resveratrol, quercetin, rutin, catechin, epicatechin si flanoide, care impiedica oxidarea lipoproteinelor, avand o actiune farabila in prevenirea aterosclerozei. insa compusii antioxidanti din vin se gasesc din abundenta si in struguri (mai ales negri si rosii), in sucul de struguri nealcoolizat, adica in must, precum si in alte fructe si vegetale, cum ar fi: fragi, capsune si, pe nedrept dispretuitul spanac, ca sa nu lungim lista. Alcoolul in sine poate fi un prooxidant, si acest efect se crede ca farizeaza cancerele orofaringiene la consumatorii de bauturi alcoolice. in schimb, fructele si vegetalele proaspete, inclusiv sucul de struguri, au o actiune antioxidanta asemanatoare vinului rosu. Studii efectuate pe animale au aratat ca vinul dezalcoolizat diminueaza procesul de ateroscleroza, prin faptul ca el face sa scada concentratia trigliceridelor plasmatice si oxidarea grasimilor. in schimb alcoolul creste peroxidarea lipidica, contribuind la dezltarea aterosclerozei. (Am J Clin Nutr 2004;79:123-l30)
In revista Diabetes, Nutrition and Meolism 2000; 14:119-l20 si 121-l25, au aparut doua articole care arata ca, in realitate, adevarata dieta mediteraneana care, cu decenii in urma, a facut ca mortalitatea prin ateroscoleroza, cancer si diabet sa fie mai mica decat in SUA si Europa de Apus nu mai exista, iar autorii se intreaba daca cineva isi mai aduce aminte de ea. incepand din anii 1950, in tarile faimosului paradox francez au avut loc schimbari mari: agricultura s-a mecanizat, fiind practicata in cooperative, dezltarea industriala a ridicat mult standardul de viata, iar obiceiurile alimentare si stilul de viata ale populatiilor din aceasta zona s-au schimbat in mod semnificativ.

Daca, pana prin anii 1950, cerealele reprezentau 60%, uleiul de masline 14-l7% si legumele 3-6% din aportul total de calorii, carnea, lactatele, ouale si grasimile animale fiind consumate mai rar si reprezentand 4-8% din totalul caloriilor consumate, azi, cerealele furnizeaza doar 44%, majoritatea ca faina alba, iar grasimile, provenind in cea mai mare parte din surse animale, margarina si ulei de floarea-soarelui, reprezinta 44% din consumul total de calorii. In ultimii 50 de ani, in bazinul mediteranean, consumul de grasimi s-a triplat. Acum 30-40 de ani, se pare ca in aceasta zona erau mai putine cazuri de infarct si cancer, dar acele timpuri bune au disparut de mult.
Intr-un studiu publicat recent, se arata ca in Grecia si celelalte tari din bazinul mediteranean, alimentatia s-a schimbat, consuman-du-se cantitati mari de grasimi saturate si hidrati de carbon rafinati. Iar numarul infarctelor a crescut, in ciuda faptului ca se mananca peste si se bea vin. (N EnglJ Med 2003; 348:2596-2608)
Statisticile arata ca paradoxul francez 'este admirabil, insa lipseste cu desavarsire\". D. A. Lowlor si colaboratorii de la Universitatea Bristol, Anglia, au gasit mortalitatea cea mai mare prin infarct miocardic in Polonia, Franta si Norvegia, si cea mai mica in China, Cuba si Armenia. (BMJ 2001; 323:541-545)
In schimb, epidemiologii si nutritionistii au descoperit un alt fenomen, deloc paradoxal, ci foarte usor de explicat. in revista Ar-chives of Internai Medicine 2001; 161:1645-l652, Gary E. Fraser si colaboratorii afirma ca, studiind stilul de viata la 43.192 de persoane adventiste de ziua a saptea, cu o perioada de urmarire intre anii 1976 si 1988, au constatat ca barbatii adventisti vegetarieni au la nastere o speranta de viata de 80,2 ani, iar la 65 de ani o speranta de viata de inca 20,3 ani. Femeile adventiste vegetariene au la nastere o speranta de viata de 84,8 ani, iar la 65 de ani o speranta de inca 22,6 ani. Veganii au fost inclusi in grupa vegetarienilor.

Pana acum, populatia Japoniei si a Suediei se bucura de durata cea mai mare de viata. In momentul de fata, lucrurile s-au schimbat, si aceasta, din nou, tara acizii grasi omega-3 din peste si fara vinul de Bordeaux.
Studiul publicat de Facultatea de Sanatate Publica a Universitatii Loma Linda, SUA, demonstreaza ca, avand o speranta de viata cu 10 ani mai mare decat restul californienilor, populatia adventista de ziua a saptea din California se bucura de durata de viata cea mai mare de pe glob. Japonezii si suedezii au ajuns pe locurile 2 si 3.

Autorii sunt convinsi ca respectarea tuturor principiilor de stil de viata sanatos, inclusiv alimentatia total vegetariana, ar duce la o durata de viata cu 20 de ani mai mare. Iar cum m trai peste 20 sau 50 de ani, tine de alegerile pe care le facem azi.
Profesorul dr. Manfred Singer, directorul Clinicii de medicina interna II, Universitatea Mannheim, si al Fundatiei pentru Cercetarea Biomedicala a Alcoolului, spune ca asa-numita curba /, care ar reda mortalitatea in legatura cu alcoolul, si dupa care persoanele cu un consum regulat de alcool traiesc mai mult decat abstinentii, constituie o abordare mult prea simplista.
'Chiar daca populatia nu stie - spune prof. Singer - alcoolul este o otrava pentru orice celula. Chiar si in dozele cele mai mici, alcoolul produce o serie de leziuni organice si psihice care altereaza calitatea vietii.\"

De exemplu, in cazul diabeticilor, 100-200 ml de vin zilnic solicita intr-atata capacitatile ficatului pentru a detoxifia organismul (adica pentru a indeparta alcoolul din corp), incat nu-si mai poate exercita functia normala in meolismul glucidic. Convingerea prof. Singer este ca alcoolul nu poate fi folosit, in nici o doza, cu scop preventiv sau terapeutic. (Apotheken Umschau, 1 mai 2005 p 59-63)
Un studiu publicat in revista Stroke 2004;35:16-21 arata ca alcoolul consumat in doze mici n-are nici un efect protector impotriva accidentelor vasculare cerebrale. Consumat cu regularitate, in doze mici (asa cum poate mai recomanda unii medici!) se asociaza cu o atrofie cerebrala evidenta.
In timp ce in America de Nord si Europa de Apus durata de viata e in crestere, in Rusia, un nou nascut de sex masculin are o speranta de viata de 58,9 ani, in ciuda consumului de alcool. (BMJ 2003;327:964-966)

Iar, daca vinul nu ajuta - Dumnezeu ne-a dat struguri, oamenii au facut vin - exista vreun alt lichid care sa reduca riscul bolilor coronariene? In revistaAmericanJoumalofEpidemiology, septembrie 2002, se publica o lucrare efectuata la Universitatea Loma Linda, California, care demonstreaza ca, in prevenirea aterosclerozei coronariene, consumul unor cantitati mai mari de apa este la fel de important ca si activitatea fizica, alimentatia si abtinerea de la fumat. nu bea suficienta apa, poate fi la fel de daunator inimii ca si fumatul\" avertizeaza Jacqueline Cha, conducatoarea studiului. Riscul celor ce consuma 5 sau mai multe pahare de apa pe zi de a face infarct miocardic fatal este cu mult mai mic, decat al celor ce beau zilnic mai putin de doua pahare. Aportul insuficient de apa creste vascozitatea plasmei, hematocritul si fibrinogenul, factori de risc independenti pentru boala coronariana.

Studiul a aratat ca riscul infarctului nu scade daca, in locul apei, se consuma alte lichide. Dimpotriva, la femei, consumul de 5 sau mai multe pahare de alte lichide, a crescut usor riscul bolii coronariene. Cafeaua, bauturile carbogazoase dulci, sucurile si pepsi-cola nu reprezinta nici un castig pentru sanatate.
Lucrarea efectuata la Universitatea Loma Linda a aratat ca persoanele sanatoase - adica fara diabet sau accidente vasculare miocardice sau cerebrale in anamneza - isi reduc riscul decesului prin infarct cu 50% sau chiar mai mult, consumand zilnic 5 sau mai multe pahare de apa. Reducerea riscului e la fel de mare ca si cand ar adopta alte masuri profilactice ca renuntarea la fumat, scaderea colesterolemiei, mentinerea greutatii ideale sau cresterea activitatii fizice.

Pentru a termina cu paradoxul francez, sa amintim ca in Japonia se consuma de sase ori mai putine bauturi alcoolice decat in Franta si, in loc ca acest fapt sa dezavantajeze sanatatea japonezilor, se pare ca o farizeaza, caci durata lor de viata e mai mare decat aceea a francezilor.
Unul dintre cele mai prestigioase tratate de medicina din zilele noastre, dupa ce prezinta datele in legatura cu alcoolul si bolile cardiovasculare, incheie astfel: 'a recomanda alcoolul pentru protejarea inimii, nu este o masura inteleapta.\" (Cecil, Textbook of Mediane 22nd Ed., l.l:52, Saunders, 2004)