DATE GENERALE
Dizenteria amibiana este produsa de catre un parazit protozoar: Enta-moeba hislolylka. Principalele manifestari ale bolii sint intestinale, corespunzatoare habitatusului obisnuit al acestui parazit, care este
intestinul gros (colonul si rectul). Parazitul poate fi insa antrenat din intestin, pe cale hematogena, si poate astfel ajunge in ficat, unde provoaca
hepatita amibiana difuza si abcesul amibian hepatic. De asemenea, poate ajunge in plamini, unde provoaca abcesul amibian pulmonar. Mult mai rar, poate ajunge la creier, provccind un abces amibian cerebral de o extrema gravitate.
Entamocba histolytica are infatisarea obisnuita a unei amibe. Corpul ei este alcatuit dintr-o protoplasma granulara si vacuolara, care constituie end o plasma. Aceasta este imbracata de o patura protoplasmatica hialina, clara si mobila, intr-un snic neastimpar; din aceasta cauza, conturul parazitului apare mereu modificat. Aceasta patura constituie ectoplasma. Nucleul unic, rotund, situat in endoplasma, poseda o structura particulara, caracteristica genului Entamoeba. In nucleu, exista mai mult sau mai putin central un corpuscul cromatic, cariosomul; pe fata interna a membranei nucleare, se gasesc numeroase mici granulatii cromatiniene.
Parazitul se deplaseaza tirindu-se pe dirse suporturi, cu ajutorul pseudopodelor, care sint emergente ale ectoplasmei si care pot aparea in orice punct al corpului sau.In viata parazitara, Entamoeba histolytica poate imbraca 2 forme de viata deosebite, ca marime si ca agresivitate, si anume:
Forma m a g n a sau histolytica masoara 30 40 microni in diametru. Este foarte vioaie, deplasindu-se brusc prin pseudopode. Se hraneste atit cu microorganisme, cit si cu hematii, a caror cxtra-vazare o provoaca in leziunile locale pe care le produce. Este forma agresiva, care determina manifestarile patologice.
Forma mi nu ta este mai mica, masurind 2025 microni in diametru. Se deplaseaza incet. Nu este agresiva si nu produce leziuni.
Acestea reprezinta doua stadii de viata, care pot trece din unul in celalalt, in decursul foarte lung al bolii.
Dizenteria amibiana esle o boala cronica, de lunga duruta, cu perioade lipsite de manifestari patologice serioase, atunci cind prevaleaza forma minuta, dar intretaiate de crize de durata variabila de dizenterie, acuta, cu scaune foarte frecnte, sanguinolente, mucoase si afecale, insotite de dureri abdominale si de tenesme, atunci cind prevaleaza forma histolitica. De obicei, asemenea manifestari patologice apar atunci cind rezistenta bolnavului este scazuta, in dirse imprejurari (o raceala, un
regim alimentar neadecvat, un surmenaj, o alta boala intercurenta etc).
Forma c h i s t i c a a parazitului deriva numai din forma minuta. Chisturile sint sferice, masoara 15 microni in diametru, in ele avind loc o dubla impartire in doua a nucleului, ceea ce le face sa devina tetra-nucleate. Chisturile sint eliminate in mediul extern cu materiile fecale, in care pot deci fi evidentiate in perioadele de acalmie patologica, fiind produse de forma minuta, neagresiva, a parazitului. Fie reprezinta elementul de diseminare a bolii, fiind hiculate in mediul extern prin apa si prin miinile murdare.
Diagnosticul dizenteriei amibiene se poate pune nu numai prin evidentierea chisturilor caracteristice, dar si prin dirse reactii serologice (reactia de fixare a complementului, dubla precipitare in gel, hemaglutina-rea indirecta, imunofluorescenta indirecta sau reactia de imobilizare), in cursul stadiilor acute de boala, diagnosticul se poate pune si prin inocularea intracecala sau intrarectala cu material fecal, a unor animale de laborator sensibile (pisica, hamster sau sobolan).