Electroterapia

ELECTROTERAPIA

In aplicatiile medicale, electricitatea se utilizeaza sub urmatoarele forme:

- electricitate statica sau franklinizare

   - curent electric continuu sau galvanizare

    - curent electric alternativ sau faradizare

    - curent electric in impulsuri

Electricitatea statica produsa de un generator de curent continuu de inalta tensiune poate fi utilizata pentru a administra unui pacient o asa numita baie electrostatica, prin simpla conectare a acestuia la polul pozitiv sau negativ al sursei. Pacientul, asezat pe un suport bine izolat de pamant, poate fi adus cu usurinta la un potential de cateva mii de volti. Electricitatea statica poate fi administrata si local, sub forma de efluvii sau de scantei, prin apropierea de corpul pacientului a unui electrod aflat la un potential electric ridicat.

Curentul continuu de joasa tensiune, generat de baterii, acumulatori sau redresori de curent alternativ,  se aplica tesuturilor prin intermediul a doi electrozi, numiti anod si catod. Curentul circula prin tesuturi nu numai de-a lungul liniei drepte ce uneste electrozii ci si prin regiuni aflate in afara acestei linii, dispersandu-se sub forma de curenti din ce in ce mai slabi, pe masura ce se departeaza de aceasta linie. Acesti curenti poarta numele de curenti electrotonici. In vecinatatea anodului circula curenti anelectrotonici iar in apropierea catodului, curenti catelectrotonici.

Primii au proprietatea de a micsora excitabilitatea tesuturilor iar ceilalti de a o mari; aceste efecte justifica utilizarea lor medicala.

O aplicatie medicala importanta a curentului continuu este defibrilarea cardiaca, ce poate salva viata unui om aflat in stop cardiac.

Deoarece tesuturile sunt conductori ionici, curentul continuu da nastere in ele unor fenomene de electroliza, soldate cu aparitia la catod a hidroxidului de sodiu si la anod a acidului clorhidric. Asa se explica de ce, la intensitati mari ale curentului electric continuu, pot aparea escare negative cenusii in zona de contact a tegumentului cu catodul si escare pozitive brune la anod. Asemenea efecte sunt folosite pentru distrugerea pe cale galvanocaustica a unor tumori.

Curentul continuu de mica intensitate poate fi folosit pentru introducerea in organism, prin piele si prin mucoase, a unor ioni medicamentosi (iod, salicilat etc.) prin fenomenul numit ionoforeza in cadrul  ionoterapiei.

Curentii alternativi de joasa frecventa (50-l00 Hz) produc modificari circulatorii locale, senzatii dureroase, contractii musculare precum si o incalzire locala.

Curentii alternativi de inalta frecventa nu produc excitatii. Efectele lor principale sunt cele termice iar aplicarea lor in medicina poarta numele de diatermie.

Efectul curentilor de inalta frecventa poate fi folosit si pentru distrugerea unor tumori prin diatermocoagulare, ca si pentru taierea tesuturilor (bisturiu electric), precum si in electrofiziologia interventionala.

Curentul electric poate fi aplicat si sub forma de impulsuri. In functie de forma, durata, amplitudinea si frecventa lor, impulsurile pot produce efecte biologice dintre cele mai diverse (de la stimulare, contractii musculare, durere si pana la sedare, anestezie sau somn).

Impulsurile de durata mare se supun legilor lui Pflger conform carora, la inchiderea circuitului electric, excitarea nervilor si a muschilor se produce la catod iar la deschiderea circuitului, excitarea se produce la anod. Aplicate la nivelul capului, impulsurile pot produce sedare, electrosomn, electronarcoza sau electrosoc (in aceleasi scopuri se folosesc si curentii alternativi de joasa frecventa).

Ocazional, pentru grabirea vindecarii fracturilor, pseudoartrozelor etc. se utilizeaza campuri electromagnetice pulsate.

In anumite conditii, curentul electric poate deveni primejdios, provocand electrocutarea. Cel mai periculos, in acest sens, este curentul alternativ de joasa frecventa, care poate produce moartea prin electrocutare la o intensitate de patru ori mai mica decat cea la care produce electrocutarea mortala un curent continuu, in conditii identice. Curentii alternativi de frecvente inalte nu produc electrocutare.

Procedeele electroterapeutice sunt extrem de numeroase si variate, un loc deosebit in randul lor fiind ocupat de stimulatoarele electrice, cu intrebuintari multiple (defibrilatoare, stimulatoare cardiace, aparate de electroanestezie, aparate pentru electrosocuri etc.).