Accidentul vascular cerebral aterotrombotic se instaleaza la femei la varste mai inaintate ativ cu barbatii, la care
accidentul vascular cerebral aterotrombotic se instaleaza la varste mai tinere. Exista tendinta de egalizare pe sexe a incidentei morbiditatii si mortalitatii prin accident vascular cerebral in jurul varstei de 60 de ani, ca dupa aceasta varsta sa se inregistreze o predominanta feminina in incidenta morbiditatii si mortalitatii prin accident vascular cerebral (1).Intr-un studiu canadian (2) se subliniaza ca accidentul vascular cerebral reprezinta pentru femeile canadiene a doua cauza de deces, dupa afectiunile coronariene, in timp ce pentru barbati, accidentele vasculare cerebrale reprezinta a patra cauza de deces, din totalul cauzelor de moarte (el 5.1.)
Incidenta recurentelor de accident vascular cerebral este mai mica la femei ca la barbati. in studiul canadian (2). incidenta recurentelor la barbati este de 42 %, fata de numai 24 % la femei.
O alta particularitate legata de sex multa vreme discutata in literatura de specialitate, este eficacitatea administrara profilactice a aspirinei. Aceasta particularitate in eficienta aspirinei legata de sex, total neasteptata, consta intr-o eficienta mai mica a acidului acetilo-salicilic in profilaxia accidentului vascular cerebral la femei, ativ cu barbatii. in "Canadian Platelet Inhibiting Drug Study" (citat de 2) se observa un beneficiu net, cu o reducere a incidentei morbiditatii si mortalitatii accidentului vascular cerebral cu 50 % la barbatii aflati in tratament profilactic cu aspirina. Beneficiul nu a fost semnalat si pentru femeile aflate sub profilaxie aspirinica. Diferenta legata de sex in actiunea profilactica a aspirinei nu a fost insa consemnata in studiile clinice ulterioare si nu este in prezent acceptata. Aceasta diferenta pe sexe. legata de eficienta profilactica a aspirinei in accidentul vascular cerebral ischemic si care nu este evidentiata in studii clinice de data recenta, nu se semnaleaza in angina insila, in care beneficiul adus de aspirina este egal la ambele sexe.
Studii care cerceteaza ativ efectele profilactice ale ticlopidinei fata de placebo si ale ticlopidinei fata de aspirina semnaleaza ca ticlopidina reprezinta un beneficiu la femeile la care aceasta s-a administrat in scopul profilaxiei secundare (2).
Pentru cazurile non-aterosclerotice de
accidente vasculare cerebrale, exista la femei anumite conditii predispozante (2).
Dintre leziunile valvulare cu potential de embolie cerebrala, doua sunt mai frecnte la femei ca la barbati:
- prolapsul de valva mitrala, a carui incidenta la femei este de doua ori mai mare ca la barbati si
- calcifterea inelului valvular mitral, leziune degenerativa valvulara, a carei prevalenta creste cu varsta si care este mai frecnta la femei ca la barbati.
Cu toate ca cele doua conditii predomina la femei fata de barbati, nu s-a constatat, cel putin in prolapsul de valva mitrala, o frecnta mai mare a emboliilor cerebrale la
sexul feminin.
Displazia fibro-musculara, cauza putin obisnuita de accident vascular cerebral, este mai rara la barbati ca la femei. in arterele cerebrale, displazia fibro-musculara este de regula asimptomatica. dar capabila sa determine enimente trombembolice. De asemenea, exista in aceste cazuri o incidenta crescuta de
hemoragii subarahnoidiene prin ruptura de anevrism. Displazia fibro-musculara ca si cauza de accident vascular cerebral trombembolic sau de hemoragie subarahnoidiana are o prevalenta feminina. Displaziilc fibro-musculare sunt adesea cauze de disectie arteriala. Disectiile arteriale cu acest substrat sunt mai frecnte la femeile gravide.In afara diferentelor legate de substratul unui accident vascular cerebral, la" femei exista si diferente legate de prevalenta unor factori de risc. Factorii de risc mai frecnt incriminati pentru accidentele vasculare cerebrale la femei sunt contraceptile orale, graviditatea si consumul de alcool (2).
Contracepti/e orale cu continut mare de estrogeni, utilizate de femei trecute de varsta de 35 de ani, cresc riscul atat pentru accidentul vascular cerebral ischemic, cat si pentru cel hemoragie, mai ales daca sunt si fumatoare si hipertensi.
Graviditatea mareste riscul la enimente cerebrovasculare produse in mod particular prin ocluzii arteriale si tromboze noase cerebrale. Tendinta la ocluzii arteriale este mai mare in cursul celui de-al doilea si al treilea trimestru de
sarcina si in prima saptamana dupa trav aliu. Trombozele noase cerebrale au o frecnta mai mare in prima luna postpartum.In privinta consumului de alcool, se pare ca la femei consumul moderat de bauturi alcoolice nu reprezinta un risc pentru
cardiopatia ischemica si pentru accidentul vascular cerebral ischemic. Aceasta observatie nu este valabila si pentru
hemoragia subarahnoidiana. forma de accident vascular cerebral hemoragie care poate fi precipitata de consumul de alcool.
Un studiu efectuat in Marea Britanie privitor la factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral si
infarctul miocardic la femei cu varsta cuprinsa intre 45-69 de ani, studiu efectuat pe baza datelor oferite de Medical Research Council's General Practice Researh Framework, constata o frecnta mai mare a accidentului vascular cerebral si infarctului miocardic la femeile fumatoare. Riscul relativ la fostele fumatoare descreste, fiind dependent de durata de timp scursa de la abandonarea fumatului. Riscul este mai mare la femeile cu antecedente familiale de infarct miocardic. Istoricul familial de accident vascular cerebral nu se coreleaza semnificativ cu riscul pentru
ischemia cerebrala sau infarctul miocardic. Se remarca un risc mai mic la accident vascular cerebral la femeile necasatorite, ativ cu cele casatorite. in acest studiu nu se constata o crestere semnificativa a riscului pentru accident vascular cerebral sau infarct miocardic la femeile care au luat in antecedente anticonceptionale sau sunt la menopauza. Se diferentiaza ca factori de risc pentru accidentul vascular cerebral la femei antecedente ginecologice, cancere in aceasta sfera si trombozele noase, subliniind importanta factorilor de hemostaza (9).