Alcoolul a fost mentionat ca posibil factor de risc pentru accidentul scular cerebral inca din anul 1725. De abia la sfarsitul anilor 1970 si inceputul Iui 1980 s-au intreprins o serie de studii epidemiologice privitoare la relatia intre consumul de alcool si accidentul scular cerebral. in 1980, "Stroke CounciF (citat de 30) a silit pentru alcool statutul de "less-well documented risk factor" pentru accidentul scular cerebral. Studii epidemiologice referitoare la relatia intre consumul de alcool si accidentul scular cerebral au fost intreprinse de Camargo si Gorelick care au subliniat relatia intre consumul de alcool si accidentul scular cerebral ischemic,
hemoragia cerebrala si subarahnoidiana . . .
Mecanismele prin care consumul de alcool constituie un risc pentru accidentul scular cerebral sunt tulburarile cardiosculare, anomaliile plachetare si de coagulare si tulburarile in meolismul si perfuzia cerebrala pe care acesta le produce , .
Tulburarile cardiosculare determinate de consumul excesiv de alcool sunt dis-ritmiile si mai ales
fibrilatia atriala.
Tulburarile plachetare si de coagulare determinate de consumul excesiv1 de alcool constau in descresterea activitatii fibrinolitice, reducerea timpului de sangerare. cresterea concentratiei plasmatice defibrinogen si cresterea reactivitatii plachetare la adenozindifosfat si la tomboxanul #,. Este cunoscuta, de asemenea, hiperagrega-
bilitatea plachctara si trombocitoza reacti la abandonarea consumului .
Tulburarile de meolism si perfuzie cerebrala constau in scaderea perfuziei cerebrale regionale datorita sospasmului indus de alcool si in tulburarile de meolism cerebral produse prin efecte toxice, directe .
Desi pentru teritoriul coronarian, la femeile de rsta medie, prin cresterea HDL-colesterolului, doze mici de alcool (sub 35 g ethanol) s-au dovedit a avea un rol cardio-protector , in privinta accidentelor sculare cerebrale ingestia acuta de alcool reprezinta un risc crescut atat pentru hemoragia subarahnoidiana cat si pentru accidentul scular cerebral ischemic , .
Relatia intre consumul de alcool de lunga durata si accidentul scular cerebral ischemic este incerta. Aceasta relatie este dificil de demonstrat, cu atat mai mult cu cat obiceiul se asociaza cu alti factori de risc cum sunt fumatul,
hipertensiunea arteriala, ale carei lori cresc sub influenta alcoolului, hiperlipoproteinemia, fibrilatia atriala si cardiomiopatia.
Datele furnizate de studiul de la Framingham (citat de 29) rele asocierea intre consumul de alcool si incidenta accidentelor sculare cerebrale, in general, si a infarctului cerebral. in special la
sexul masculin.
'The Honolulu Heart Study" (citat de 17 si 29) rele asocierea intre consumul de alcool si hemoragia cerebrala, si nu cu accidentul scular cerebral ischemic.
T. J. Regan subliniaza ca atat
intoxicatia acuta cu alcool cat si consumul cronic sunt factori de risc pentru hemoragia subarahnoidiana. Consumul abundent de alcool mareste de 2 ori riscul pentru hemoragie subarahnoidiana la barbati si de 7 ori la femei. Acest risc este mediat prin episodul hipertensiv determinat de alcool.In concluzie,
alcoolul este un agent toxic cu efecte acute si cronice asupra creierului. Ingestia acuta de alcool constituie un risc pentru hemoragia subarahnoidiana si pentru precipitarea unei ischemii cerebrale acute. Asocierea consumului de bauturi alcoolice cu
fumatul mareste riscul penlru accident scular cerebral.
Incidenta accidentului scular cerebral ischemic si hemoragie la cei de rsta medie scade, daca
abuzul de alcool este intrerupt.