Varsta. Incidenta accidentului scular cerebral ischemic este strans legata de rsta. Ea se dubleaza pentru fiecare deceniu la indivizii trecuti de 55 de ani . Desi boala este apanajul rstelor inaintate, un numar substantial de infarcte cerebrale se instaleaza la persoane sub 65 de ani. Incidenta accidentelor sculare cerebrale creste exponential cu rsta la ambele sexe si se reduce la indivizii foarte rstnici .

Sexul. Riscul pentru accident scular cerebral este cu aproximativ 26-30 % mai mare la barbati ca la femei . Aceasta diferenta pe sexe este mai evidenta sub 65 de ani. rsta dupa care accidentul scular cerebral este mai frecvent la sexul feminin.Intr-o analiza statistica efectuata pe o perioada de 6 ani in Clinica Medicala I din Cluj-Napoca. pe un numar de 1219 bolnavi cu accidente sculare cerebrale, s-a constatat ca accidentul scular cerebral ischemic este mai frecvent in deceniile VII si VIII de viata, este mai frecvent la sexul masculin pana la rsta de 60 de ani, dupa care incidenta se egalizeaza pe sexe, urmand la rste inaintate o predominanta feminina (12a).
Rasa. Nu se poate afirma cu certitudine daca diferentele in incidenta si mortalitatea prin accident scular cerebral se datoresc diferentelor de rasa sau factorilor de mediu, deoarece studii pe populatii care si-au schimbat mediul de viata sunt restranse la numar.
Prelenta accidentului scular cerebral si mortalitatea prin aceasta afec(iune sunt mai mari la negrii din USA si UK ca la albi. dar nu se stie cu certitudine daca aceasta se explica prin existenta unei susceptibilitati genetice crescute a negrilor pentru boli arteriale sau ele se datoresc unei prelente mai mari a hipertensiunii arteriale, diabetului si siclemiei la negri. Aidoma japonezilor si chinezilor, negrii prezinta, cu o frecventa mai mare ca albii, boli arteriale intracraniene si mai pujin boli arteriale ocluzive extracraniene , .
Se pare ca diferentele in morbiditatea si mortalitatea prin accident scular cerebral sunt mai degraba dependente de factorii de mediu, decat de determinismul genetic . Studii efectuate in Japonia confirma aceasta supozitie. Rata mortalitatii prin accident scular cerebral in Japonia este foarte mare. in schimb, la japonezii din Hawaii, incidenta si mortalitatea prin accident scular cerebral sunt similare cu cele raportate in tarile occidentale .

Factorii geografici si climatici. Este dificil de afirmat rolul factorului geografic ca risc pentru morbiditatea si mortalitatea pentru accident scular cerebral, cu atat mai mult cu cat intervin, de fapt. o constelatie de alti factori, genetici, de mediu si socioculturali. Se poate insa afirma ca in tarile dezvoltate din intreaga lume nu exista diferente semnificative in incidenta accidentului scular cerebral. Exceptie sunt Japonia si China, unde incidenta bolii este mai mare si unde accidentul scular cerebral este cea mai frecventa cauza de deces. in aceste tari, majoritatea accidentelor sculare cerebrale sunt hemoragice. O explicatie a acestui fenomen ar fi prelenta mai mare a hipertensiunii arteriale si existenta unor concentratii mai mici de colesterol seric caracteristice locuitorilor din tarile orientale .
Legat de clima s-a constatat ca exista o relatie intre mortalitatea prin accident scular cerebral si extremele de temperatura .

Factorii socio-economici. Influentele socio-economice asupra riscului pentru accident scular cerebral sunt mai probabil mediate prin influentele pe care acest factor le exercita asupra prelentei diversilor factori de risc. De exemplu, nivelul socio-economic influenteaza diferitele obiceiuri alimentare si stilul de viata. Nu exista do certe privitoare la relatia intre accidentul scular cerebral si starea economico-sociala. Studiile in acest sens sunt contradictorii , .

Factorii genetici. Uneori, accidentul scular cerebral are o incidenta familiala , . Se cunosc o serie de anomalii genetice care se asociaza cu un risc crescut pentru accident scular cerebral, mai cu seama la tineri. Exista doi factori de risc majori pentru accidentul scular cerebral, malformatiile congenitale de cord la copii si diabetul zaharat la adulti, afectiuni care au un determinism genetic. Antecedentele familiale de accident scular cerebral au fost cercetate intr-o serie de studii longitudinale. Sunt necesare studii ulterioare care sa precizeze daca exista o anomalie genetica ce mareste susceptibilitatea pentru accidentul scular cerebral.

La factorii de risc mentionati se mai adauga factorii emotionali, stressul si psihotipiil A de comportament. Reducerea ventilatiei jndmonare, sforaitul si sindromul "sleep apneed" se asociaza mai frecvent cu accidentul scular cerebral, mai probabil pentru ca aceste tulburari se intalnesc la rstnici, barbati, sedentari, obezi, fumatori, consumatori de alcool si hipertensivi . Desi consumul de cafea determina cresterea colesterolului seric, ramane de precizat in ce masura acest obicei este un factor de risc independent pentru accidentul scular cerebral . Datele din literatura semnaleaza nivele scazute de zinc si crescute de cupru in accidentul scular cerebral , . Nivelele scazute de zinc au fost asociate cu o mortalitate crescuta, fiind considerate factori predictivi defavorabili pentru evolutia unui accident scular cerebral. Se mentioneaza, de data mai recenta, ca cisticercoza cerebrala, mai ales in zonele geografice in care aceasta este un focar endemic (America de Sud), reprezinta un factor de risc independent pentru accidentul scular cerebral la tineri si pacientii de rsta medie .Intrucat exista o proportie insemnata de accidente sculare cerebrale de cauza neprecizata, sunt cu certitudine si alti factori de risc care nu au fost pana in prezent identificati sau care au fost subestimati. Continuarea cercetarilor epidemiologice pe aceasta linie, combaterea tuturor factorilor de risc cunoscuti ca modificabili constituie masuri de profilaxie primara a accidentului scular cerebral ischemic.

IN REZUMAT:

Profilaxia primara in accidentul scular cerebral ischemic cuprinde un ansamblu de masuri.
1. Depistarea, controlul si tratamentul adect al hipertensiunii arteriale. Dupa o eluare exacta si dupa precizarea tipului etiopatogenetic de hipertensiune arteriala si a severitatii sale, se institui un tratament energic in vederea mentinerii unor lori ale tensiunii arteriale sistolice sub 140 mmHg si ale tensiunii arteriale diastolice sub 90 mmHg. Pentru bolnavii cu rste peste 60 de ani si mai ales in cazul unor stenoze de artera carotida asociata se vor prefera lori mai mari ale tensiunii arteriale sistolice.
2. Tratamentul corect si la timp al afectiunilor cardiace, al cardiopatiei ischemice, al disritmiilor cardiace, al insuficientei cardiace, al lvulopatiilor de toate tipurile si al altor afectiuni cardiace cu risc pentru accidentul scular cerebral.
3. Eluarea si incadrarea in programe de profilaxie medicala sau chirurgicala a bolnavilor cu stenoze carolidiene asimptomatice sau placi aterosclerotice '"active'' ale aortei ascendente sau a portiunii proximale a arcului aortic.
4. Tratamentul corespunzator al infectiilor sau proceselor inflamatorii sculare mediate imun. dupa o corecta eluare bacteriologica si imunologica.

5. Abandonarea fumatului.

6. Eliminarea consumului excesiv de alcool.
7. Utilizarea de contraceptive orale cu continut mic de estrogeni sau abandonarea lor la femeile peste 35 de ani, fumatoare, care prezinta si alti factori de risc cerebrosculari.
8. Se recomanda activitate fizica pana la limita de toleranta. Plimbarea zilnica sau practicarea unor exercitii fizice moderate sunt bine venite.
9. Tratamentul hiperlipemiei se recomanda in vederea reducerii riscului pentru cardiopatia ischemica.
10. Se recomanda controlul strict al glicemiei la diabetici, mai ales pentru profilaxia complicatiilor posibile ale diabetului zaharat, relatia intre controlul glicemiei si ameliorarea riscului pentru accident scular cerebral nefiind pana in prezent bine silita.
11. Evitarea supragreutatii si mai cu seama a obezitatii abdominale prin reducerea energiei de aport si cresterea energiei de consum. Alimentatia fi rationala, cu un aport suficient de minerale si vitamine.
12. Interzicerea consumului de droguri, pericol iminent si pentru tara noastra.
13. Controlul unor parametri hematologici al caror nivel crescut perturba proprietatile hemoreologice din microcirculatia cerebrala si reducerea in scop profilactic a lorilor crescute ale acestora.
14. Psihoigiena cu pastrarea unui echilibru intre activitate si odihna.

15. Profilaxia si tratamentul atacurilor de migrena.

16. Aspirina administrata in scopul profilaxiei primare a accidentului scular cerebral ischemic nu a adus beneficii, spre deosebire de infarctul miocardic acut, in care profilaxia primara cu aspirina si-a dovedit utilitatea.
Masurile de profilaxie primara nu se aplica pe perioade scurte, limitate, de maniera acuta. Profilaxia primara a accidentului scular cerebral ischemic presupune tratamentul sustinut si de durata al tuturor factorilor de risc.