Este inflamatia cronica a peretelui culei biliare care poate sa urmeze unei colecistite acute sau sa se prezinte cu alura cronica de la inceput. Leziunea poate sa aiba origine infectioasa (colecistita cronica infectioasa) sau chimica, cind componente ale secretiei biliopancrea-tice pot altera structurile peretelui cular (colecistita cronica chimica).
Privita in raport cu alte afectiuni ale cailor biliare (diskinezii, litiaza biliara) se pot sesiza aspecte corelative interesante, cu unele implicatii terapeutice. Diskineziile. ca si litiaza biliara, se inscriu ca factori favorizanti in aparatia colecistitei cronice, dupa cum si aceasta la rindul ei poate constitui un teren propice pentru dezvoltarea primelor afectiuni. In acelasi timp, trebuie remarcat faptul ca statistic cazurile de colecistita cronica fara litiaza au o incidenta cu mult mai mica decit acelea la care se constata aceasta asociere (25A/o, statistica pe material chirurgical). In orice caz, excluderea unei litiaze biliare prin mijloacele medicale actuale nu poate fi afirmata intotdeauna cu certitudine, fapt de care trebuie tinut seama in aprecierea rezultatelor terapeutice.
In plus, este necesara depistarea si inlaturarea tuturor factorilor care ar putea declansa sau intretine inflamatia cronica a culei biliare : alimentatie iritanta pentru stomac si duoden ; tulburari endocrine de tip hiperfoliculinism, hipotiroidism ; alergie alimentara, bacteriana si spasmofilie.
De asemenea, in prescrierea tratamentului trebuie avuta in vedere si evolutia cronica a bolii cu frecvente acutizari, iar in final cu aparitie de complicatii, unele dintre ele reduile (pancreatita cronica, colangita cronica, hepatita cronica).

Tratamentul curativ dispune de masuri multiple.

1. Masuri igienodietetice. Exista autori care accepta ipoteza dupa care o alimentatie pregatita neigienic si consumata ca atare mult timp ar putea sa joace un rol etiopatogenic de baza in colecistita cronica necalculoasa. In orice caz, in boala odata constituita prescrierea unei alimentatii dietetice reprezinta un act terapeutlo esential. In formularea regimului alimentar trebui sa se respecte si unele norme generale dietetice. De la inceput este necesara precizarea dupa care un regim de crutare nu inseamna, in acelasi timp, si un regim de restrictie care ar impune eliminarea abuzi si nefondata a unui mare numar de produse alimentare. Starea de nutritie, unele asociatii morbide (gastroduodenite, colite etc), precum si obisnuintele alimentare reprezinta tot atitia factori carA obliga la o adaptare a dietei de la caz la caz. In pregatirea retetelor dietetice nu se vor folosi rintasurile, sosurile indigeste ca si unele condimente iritante (piper, ardei, usturoi, mustar etc). Se vor administra prinzuri mici si repetate (56/24 ore) cu interzicerea ingestiei de apa in timpul mesei. De asemenea, se vor intereice : maionezele, untura de porc, seul, carnea grasa (porc, oaie, gisca, rata), vinatul, mezelurile, conservele de carne, legumele si leguminoasele cu continut bogat in celuloza nedigerabila, brinze-turile fermentate, ciocolata, lichidele reci, bauturile tari. In orice caz, se tine seama si de intolerantele alimentare individuale, unele dintre ele create artificial, reprezentind aderate iatrogenii dietetice. Se stie ca, in general, persoanele cu colecistita cronica nu suporta ouale si grasimile animale, fapt pentru oare ele sint eliminate formal din alimentatie. Si totusi, disimularea acestora prin includerea In unele preparate culinare reduce, in mod semnificativ, procentajul cazurilor de intoleranta. Ca si in diskineziile hipertone se recomanda ingestia de ceaiuri si infuzii calde dupa fiecare masa (menta, sunatoare, musetel, tei etc.).
In plus, uneori in perioadele de acutizare care se prelungesc si unde loul clinic este dominat de durere si stare infectioasa se mai recomanda repaus la pat, eventual spitalizare.

2. Tratamentul medicamentos. Un loc aparte in terapia colecistitei cronice necalculoase il ocupa "drenajul biliar consertor* pentru combaterea stazei biliare. Aceasta se suspecteaza la bolnavii cu sindrom dispeptic biliar si cu crize repetate migrenoase. Tubajul duodenal (bila hiperconcentrata, tulbure) si, in special, examenul radiologie silesc diagnosticul si precizeaza gradul hi-potoniei culare. Drenajul biliar se realizeaza, in primul rlnd, prin utilizarea de colagoge, substante care antreneaza o ecuare a culei biliare. Colereticele, desi nu au efecte colecistokine-tice, produc, totusi, o spalare a cailor biliare prin cresterea secretiei de bila si deschiderea consecuti a sfincterului lui Oddi Separarea in droguri colagoge si, respectiv, colerctice este oarecum arbitrara deoarece o buna parte dintre acestea insumeaza ambele efecte farmacodinamice. In plus, in practica exista numeroase specialitati medicamentoase realizate prin asocierea, in proportii riabile, a diverselor colagoge-coleretioe. Oricum, prin inlaturarea stazei se urmareste pe linga eliminarea unor simptome neplacute (greata, rsaturi, migrena etc.) $i combaterea si prevenirea infectiei cailor biliare. In acelasi timp, trebuie accentuat si asupra rolului important pe care poate sa-l joace staza, impreuna cu infectia, In litogeneza.
Tratamentul cu colagoge-coleretice se recomanda sa se faca In cure intermitente si sa dureze mai multi ani, fiind contraindicat in perioadele dureroase ale bolii sau in zilele care urmeaza unor colici biliare severe. In aceste conditii, se indica aplicarea unui drenaj progresiv, cu colagoge-coleretice cu efecte farmaco-dinamice moderate si in doze mai reduse. Substantele cu actiune dominant colagoga-colecistokinetica au fost expuse, in marea lor majoritate, cu ocazia discutarii tratamentului atoniei culare. Aici se vor detalia unele aspecte privind drogurile cu actiune predominant coleretica care, in general, sint bine tolerate in colecis-topatiile dureroase. Printre acestea cele mai eficace ar fi preparatele pe baza de saruri : Colebil, care contine 100 mg bila de bou uscata, drajeuri 13/24 ore; Fiobilin (acid dehidrocolic) comprimate 250 mg, 12 dupa mese sau fiole lOVo i.v. Ambele medicamente se administreaza in cure intermitente, avind, in acelasi timp si antajul unei actiuni eoleretice de durata din cauza integrarii sarurilor biliare in circuitul enterohepatic. O prescriptie magistrala, clasica, cu efecte eoleretice si laxatlve in acelasi timp. este solutia Bourget (Bp. Sulfat de Na 6 g ; Bicarbonat de Na 4 g ; Fosfat de Na 2 g ; 1 pachet la 1 litru de apa) din care se administreaza cite un pahar de 150-200 ml de doua sau de trei ori in 24 ore; inainte de masa cu 2030 minute. Solutia trebuie sa fie calduta, bolnavul asezindu-se in decubit lateral drept. Se pot face cure repetate de cite 1520 de zile, mentionind, in acelasi timp, ca solutiei Bourget i se pot aduce unele modificari atit in privinta dozajului cit si a elementelor componente (sulfat de magneziu sau salieilat de sodiu, in doze mici). in prezent, exista in circulatie o gama riata de preparate cu efecte predominant eoleretice, gama care se largeste in permanenta : Sulfarlem, Hebucol, Pronacol. Driol, Icteryl, Digibil, Vanilone, Bilamid, Dyskinebil, ulei de Haar-lem, Vesidryl, Sulfoboldine, Orthobil, Higlaex etc).In plus, concomitent cu solutia Bourget este bine sa se administreze si novocaina sau xilina lA/o, per os, pentru a se mari drenajul prin facilitarea deschiderii sfincterului lui Oddi.
Un alt obiectiv important al tratamentului medicamentos este si combaterea infectiei biliare. Aceasta poate fi demonstrata prin biliculturi (cind sondajul duodenal nu are contraindicatii) sau poate fi suspectata prin clemente clinice (frison, febra, transpiratii) si de labtorator (VSH crescut, leucocitoza, fibrinogen crescut etc). Se prefera administrarea de antibiotice cu spectru larg in perioade scurte de unadoua saptamini, parenteral sau per os, respectin-du-se indicatiile si contraindicatiile expuse la tratamentul colecis-titei acute. Desi in ultima vreme au aparut unele rezerve in privinta introducerii antibioticelor pe sonda duodenala, totusi, In practica se obtin rezultate satisfacatoare, mai ales daca se asociaza si cu drenaj biliar controlat.

Dupa schema indicata la dischineziile biliare se incerca si in oolecistitele croniee o corectare a terenului spasmofilic si alergic, precum si a tulburarilor neurovegetative si endocrine (hiperfoli-culinism, hipotiroidism, climax).
De multe ori, in practica sintem nevoiti sa aplicam si un tratament simptomatic. Astfel, trebui sa combatem durerea care deseori se constituie ca simptom clinic dominant, trenant, cu repercusiuni asupra capacitatii de munca. In acest scop, se recomanda, dupa fiecare masa, la nevoie si mai des, ingestia de infuzii si ceaiuri calde (menta -melisa, tei, sunatoare, musetel) asociate cu antispastice si antialgice (Lizadon, Fobenal, Bergonal, Scobutil, Algocalmin etc). in lipsa febrei se pot aplica comprese calde in regiunea apigastrica si a hipocondrului drept. Mai rar, durerea poate lua o alura colicati, situatie care reclama si o administrare parenterala a medicatiei antialgice (Papaverina, Atropina, Xilina IVA, Miofilin, Clordelazin etc).
De asemenea, probleme terapeutice pune si sindromul dispep-tic biliar (greturi, rsaturi, balonari, apetit capricios, tendinta la constipatie, mai rar diaree). Pe linga medicatia antiemetica obisnuita (Emetiral, Clordelazin, Romtiazin, infuziile de menta-melisa. potiunea Rivieri) o larga utilizare cunoaste Sorbitolul (hexitol) oare, pe linga efecte coleretic-colagoge stimuleaza secretia pan-creatica si tranzitul intestinal (indicat in constipatie, balonari). Se administreaza inainte de mese, in pachete de 5 g. Din cauza acestor multiple actiuni sorbitolul a fost inclus in numeroase preparate : Arginine-sorbitol, Bourgetsorbitol, Dibilene, Ortyl-sorbitol. Sorbiline, Sorbitphilline, Norbiline, Hepasorbil etc). Tot in acest scop se mai pot prescrie si unele coleretice-colagoge care prin drenajul biliar pe care il initiaza pot sa influenteze sindromul dis-peptic (Carbicol, Fiobilin, Colebil, Peptocolin, Boldocolin). in plus, se vor corecta deficientele enzimatice pancreatice (Triferment, Fes-tal, Fexaza, Cotazym etc), ca si aclorhidria (acidopeps unadoua lete in timpul fiecarei mese sau in prescrierea magistrala : Rp. Acid clorhidric oficinal ; Pepsina aa 20 g ; Apa 100 g D.S o lingurita la 1/2 pahar apa In timpul mesei).

3. Tratamentul bidromineral. In perioadele de acalmie fara elemente clinice si biologice de activitate infectioasa (VSH, leucocitoza, fibrinogen etc.) bolnavii cu colecistita cronica vor beneficia de cure repetate cu ape minerale In statiunile Singiorz, Sla-nic-Moldo, Olanesti, Calimanesti. Cind se asociaza aclorhidria. tratamentul hidromineral se face in statiunile Borsec si Caciulata.