Permite examinarea anatomica detailata a structurilor cardiace in miscare.

Principiul de obtinere si de inscriere a informatiei
Traductorul este alcatuit din unui sau mai multe cristale piezoelectrice antrenate intr-o miscare ritmica La unele tipuri de traductoare, cristalele, imobile, sunt activate secntial pentru realizarea imaginii bidimensionale. Fiecare ecou al unei linii de informatie ultrasonora este transformat electronic intr-un punct luminos cu stralucire cu atat mai mare, cu cat amplitudinea ecoului este mai mare. Datorita miscarii rapide a cristalelor, se obtin mii de astfel de linii de informatie alaturate, care genereaza imaginea ecografica bidimensionala, deoarece amplitudinea ecourilor pe fiecare linie in parte variaza in functie de caracteristicile tesuturilor intalnite de US pe linia respectiva (Rg.4-46). Imaginea Eco-2D reprezinta o tomograma bidimensionala ultrasonora a unei regiuni limitate a cordului, in ul in care este orientat traductorul.
Echipamentele electronice cu care sunt dotate aparatele permit obtinerea a 30 de imagini bidimensionale pe secunda. Aceste imagini sunt interconexate si afisate in rrtmul in care se produc, pe ecranul unui monitor TV. Se obtine astfel un "film" al structurilor cardiace in miscare, denumit 'examinare in timp reai (real-time - engl.).

Notiuni de anatomie Eco-2D normala a inimii

Cu ajutorul Eco-2D se pot obtine o multime de uri de sectiune a inimii. Incidentele EcoCG de examinare se definesc in functie de:

- fereastra EcoCG la nilul careia se aplica transductorul;

- orientarea ului de sectiune, determinata de raporturile acestuia cu axa longitudinala a inimii si/sau alte componente cardiace sau toracice pentru orientare.
A. Imaginile in incidentele Eco-2DIn cele ce urmeaza sunt prezentate aspectele Eco-2D in principalele incidente utilizate in practica. Orientarea elementelor anatomice pe imaginea EcoCG se supune unor conntii acceptate pe international.
1. Incidentele realizate prin fereastra parasternala
1) Incidenta parastemala-axa lunga (simbol: PSAL) evidentiaza simultan calea de admisie si ejectie a VS. Traductorul se aplica in spatiul III sau IV i.c. stang. Planul de sectiune este orientat paralel cu axa lunga a inimii, respectiv cu o linie care uneste umarul drept cu soldul stang (.4-47). Pe imaginile obtinute in aceasta incidenta se pot evidentia urmatoarele elemente cardiace:

2) Incindenta parasternala - ca/ea de adm/sie a VD (PS-CAVD) se obtine prin rotirea usoara in sens orar a traductorului fata de incidenta precedenta si inclinarea acestuia anterior si spre ficat (.4-48). Pe imagine se evidentiaza:
3) Incindenta parasternala - ca/ea de ejectie a VD (PS-CEVD) se obtine prin rotarea mai ampla in sens orar a traductorului din pozitia pentru incidenta PSAL si inclinarea usor superioara (Hg.4-49). Pe imagine se evidentiaza:
4) Incidentele parasternale in axa scurta sunt multiple. Ele se obtin prin rotirea orara cu 90A a traductorului din pozitia pentru incidenta PSAL astfel incat aceste incidente sunt perpendiculare pe axa lunga a inimii si pe ul PSAL
a) incidenta parasternala - axa scurta la nilul apexului (PSAS Apex) evidentiaza (Rg.4-50):
b) incidenta parasternala - axa scurta la nilulmuschilor papilari(PSAS-MP) evidentiaza (.4-51):
c) incidenta parasternala - axa scurta la nilul VM (PSAS-VM) evidentiaza (.4-52):

d) incidenta parasternala-axa scurta

e) incidenta parasternala - axa scurta la nilul AP
1) Incidenta aplicata - doua camere (AP2C). Traductorul este plasat la nilul ferestrei apicale, iar ul de sectiune orientat oblic antero-posteriorsi spre dreapta este practic identic cu ul utilizat pentru PSAL, pe imagine fiind evidentiate aceleasi elemente (.4-56):
2) Incidenta apicala - patru camere (AP4C) se obtine rotind in sens orar sau antiorar cu 90A traductorul din pozitia pentru incidenta AP2C. Pe imagine se evidentiaza (.4-57):
Orientarea imaginii, respectiv plasarea cavitatii VS in stanga sau in dreapta imaginii variaza in functie de preferinta examinatoruluii, desi exista anumite recomandari pe international.
3) Incidenta apicala - cinci camere (AP5C) se obtine inclinand usor anterior traductorul din pozitia pentru pozitia AP4C. Pe imaginea obtinuta (.4-58) se observa aceleasi elemente ca si in incindenta AP4C, dar in plus apare radacina aortei si sigmoidele sale.

3. Incidente realizate prin fereastra subcostala

1) Incidenta subcostala-patmcamere (SC4C) se obtine asezand traductorul in epigastru, imediat sub apendicele xifoid si orientand ul de sectiune spre umarul stang, dupa care se imprima o usoara rotatie orara traductorului, pana cand pe imagine apar toate cele patru cavitati. Imaginea contine (.4-59):

4. Incidente realizate prin fereastra suprasternala
1) Incidenta suprasternala in axa lunga (SSAL) se obtine asezand traductorul in furculita sternala, cu ul de sectiune orientat in jos, inapoi si spre stanga, astfel incat sa se realizeze o sectiune in axa lunga a crosei aortice. Pe imagine se identifica (.4-61):

2) Incidenta suprasternala in axa scurta (SSAS) se obtine orientand ul de sectiune perpendicular pe ul SSAL, astfel incat acest devine aproape paralel cu sternul. Pe imagine se obtine (.4-62):
1 - trunchiul nos brahiocetalic stang; 2 - crosa aortica; 3 - VCS; 4 - AP dreapta; 5 - AP superioara dreapta; 6 - AP inferioara dreapta; 7 - AS;

B. Anatomia Eco2D normala a vallor
1) Valvula mitrala. in incidentele PSAL, AP4C, AP2C si SC4C, cele doua foite ale VM seamana cu "doua maini care aplauda". VMA este mai lunga si face miscari mai mari; VMP se evidentiaza mai usor in timpul sistolei. In timpul deschiderii diastolice, cele doua cuspide executa miscari in directii opuse, prezentand si fine miscari ondulatorii. in sistola, foitele se unesc in rtical (in incidenta PSAL). in aceleasi incidente se evidentiaza si CT inserate pe VM. CT sunt subtiri, bine separate una de alta si prezinta miscari cu angulatie variabila fata de axa lunga a foitelor VM. CT dispar tranzitoriu din ul de sectiune datorita miscarilor ample pe care le executa in VS, aparand spatii fara ecouri intre VM si MP. Grosimea medie a CT normale este de 1,5 A 0,4 mm sau 1 A 0,2 mm/mp.In incidenta PSAS - VM, VM are aspectul de "gura de peste": cele doua foite deschise in diastoia delimiteaza orificiul elipsoid al VM, iar in sistola foitele sunt unite intr-o linie centrala.
Gros/mea foitelor VM depinde de varsta si de locul de masurare. Grosimea medie a VMA normale este de 1,9 A 0,4 mm (1,2 A 0,3 mm/mp). Valorile orientati ale grosimii medii a celor doua foite mitrale in functie de varsta sunt prezentate in elul I:

De regula, centrul marginii apozitionale a foitelor VM este mai gros. De asemenea, jumatatea marginilor apozitionale dinspre comisura postero-mediala este mai groasa decat jumatatea dinspre comisura antero-laterala.
Grosimea foitelor VM nu depinde de sex, inaltime sau greutate.

2) Valvula aortica. in incidentele PSAL si AP2C se evidentiaza sigmoida coronara dreapta, situata anterior si sigmoida necoronara, situata posterior. in sistola cele doua sigmoide sunt paralele cu peretele Ao, deseori lipite si nedisociabite ecografic de acesta. in diastola, sigmoidele se unesc pe linia mediana a lumenului aortic. in incidenta PSAS-VA, in diastola, apar cele trei comisuri, realizand semnul "Mercedes Benz - Inrsat".
Gros/mea normala a sigmoidelor nu variaza in functie de sex, inaltime, greutate sau suprafata corporala, ci numai in functie de varsta. Grosimea medie a sigmoidelor, masurate la nilul nodulului lui Arantius este prezentata in elul II.
Exista ecuatii de regresie care silesc relatia dintre grosimea fiecarei sigmoide masurata in anumite puncte si varsta pacientului (ca si pentru vaivula mitrala). De regula, nodului lui Arantius si in general sigmoida necoronara este mai groasa decat sigmoidele coronare.
3) Vaivula tricuspida poate fi examinata in incidentele PS-CAVD, AP4C si SC4C. Aspectul este asemanator cu cel al VM examinata in incidenta PSAL. Datorita situatiei retrostemale a VT, orificiui diastoiic al acesteia nu poate fi evidentiat si foarte rar pot fi surprinse pe aceeasi imagine toate cele trei cuspide.

Alte probleme legate de examinarea Eco-2D

Cu ajutorul Eco-2D pot fi masurate dimensiunile cavitatilor cardiace si ale vaselor mari, in sistola si in diastola, ca si grosimea miocardului. in acest mod pot fi dedusi o seama de parametri functionali importanti. Principalul avantaj al Eco-2D il constituie rezolutia spatiala foarte buna, desi rezolutia temporala este net inferioara celei a Eco-M. Cu ajutorul Eco-2D se poate realiza o evaluare morfologica rapida in principalele uri si in timp real a vallor si se pot dirija in mod optim fascicolele de US utilizabile pentru inregistrarea Eco-M sau a Eco-Doppler.