Metodele mecanocardiografice utilizeaza diverse curbe care inregistreaza unele aspecte mecanice ale activitatii cardiace. Asemenea metode au fost imaginate inca din a doua jumatate a secolului trecut.
Din curbele mecanocardiografice se utilizeaza in scop diagnostic:
- anumite modificari caracteristice ale formei curbelor (unde mai ample sau mai plate etc);
- deducerea anumitor intervale intre repere, care ar corespunde anumitor faze ale relutiei cardiace: cronodinamocardiografia.
Curbele mecanocardiografice trebuiesc inregistrate sincron cu curbe de referinta: ECG si FCG (.4-74).

ECG - ofera ca repere:
- unda P(inceputul sau indica inceputul depolarizarii atriale si premerge cu cateva sutimi de secunda inceputul contractiei atriale);
- inceputul complexului QRS - notat conventional cu Q - corespunde inceputului depolarizarii ventriculare si premerge cu 0,04" - 0,05" inceputul contractiei miocardului ventricular;
- sfarsitul undei T corespunde cu sfarsitul sistolei electrice ventriculare si coincide cu inchiderea sigmoidelor aortice, astfel ca este un reper al sfarsitului sistolei si a inceputului diastolei ventriculare.

FCG - ofera ca repere:

- inceputul vibratiilor ample ale Z1 - corespunde inchiderii valvulei mitrale si marcheaza inceputul sistolei ventriculare. Apare la 0,04" - 0,05" dupa Q;Inceputul vibratiilor ample ale Z2 (ale componentei A) - corespunde inchiderii valvelor sigmoide aortice si deci marcheaza sfarsitul sistolei ventriculare si inceputul diastolei;
- componenta P2 corespunde inchiderii sigmoidelor pulmonare si urmeaza de regula, componentei A2;
Z3 - la inceputul diastolei, corespunde fazei de umplere rapida a ventriculilor (mai ales a VS);
Z4 - la sfarsitul diastolei (in presistola) coincide cu sistola atriala;
- in SM, mai rar in IM, momentul de deschidere a mitralei, la inceputul diastolei, poate fi marcat de CDM (situat intre Z2 si Z3).

Principalele mecanocardiograme care trebuiesc inregistrate sincron cu ECG si FCG In vederea completarii diagnosticului unei CV, sunt:

- carotidograma - curba pulsului arterei carotide;

- apexocardiograma (mecanocardiograma sau precordiograma varfului inimii, adica de regula a varfului VS) reprezinta inregistrarea vibratiilor de frecventa foarte joasa de la nivelul regiunii apexiene; reflecta activitatea VS si a valvulei mitrale;
- se poate efectua si o precordiograma dreapta (mecanocardiograma VD) in cazul cand VD este marit; are caractere asemanatoare apexocardiogramei, dar reperele sale difera putin, fiind corelate cu inchiderea si deschiderea valvulelor inimii drepte si cu eventuala hipertrofie a VD;
- jugulograma - sau flebograma venei jugulare (prin metoda cu capsula manometrica, inregistrand variatia de presiune sau de lum a venei, - sau cu metoda cu celula fotoelectrica, inregistrand oscilatiile peretelui venos); curba seamana foarte mult cu cea a curbei de presiune din AD.
Aspectul normal si diferitele unde, incizuri, unghiuri si alti parametrii ai acestor curbe sunt prezentate astfel:
- in .4-74 este prezentat un sinoptic al mecanocardiogramelor, impreuna cu ECG (sus) si schema FCG (jos), iar la mijloc curbele de presiune din inima stanga, pentru a se face atia sincronismului cu momentele de baza ale activitatii cardice si jocul valvulelor inimii stangi;

- FCG este prezentata in .4-4;

- carotidograma este prezentata in .4-75;

- apexocardiogama (VS) este prezentata in .4-76;

- jugulogramaeste prezentata in .4-74 si corespunde curbei de presiune din AD (.2-l1); a se a si cu curba de presiune din AS (.2-l2).
Modificarile caracteristice ale mecanocardiogramelor in fiecare CV r fi descrise in modulele respective.
De remarcat aici doar urmatoarele:
- carotidograma se modifica in mod caracteristic in CV aortice;
- apexocardiograma se modifica ca urmare a hipertrofiei (sau dilatarii) VS sau VD si caracterele acestor modificari r fi descrise la diversele CV; ACG ofera si unele repere, dintre care cel mai important este punctul O, care corespunde cu momentul de deschidere a VM (in ACG stanga) sau a VT (in precordiograma dreapta);
- jugulograma se modifica in mod caracteristic in CV tricuspidiene, unde r fi descrise detailat caracterele curbei; se poate modifica si atunci cand se produce o decompensare a inimii drepte.