1. Tulburari functionale
Cele mai frecvente si caracteristice (in anumite limite) sunt:
- dispneea (de efort sau, uneori, in crize);

- fatigabilitatea;

- palpitatiile (cu sau fara tulburari de ritm).
Aceste simptome apar mai devreme in caz de SM si relativ mai tarziu (la grade mai mari de defect vaivular) in celelalte CV, adeseori in stadiul premergator aparitiei IC.
- ametelile, vertijul;

- sincopa (mai ales in SA severe);

- autoperceperea unor sufluri (mai ales cand bolnavul este culcat pe perna); se intalneste rareori, in cazul unor sufluri sistolice foarte puternice (in SA);
- hemoptizia, simptom alarmant pentru bolnav si care atrage atentia spre o SM.
Simptomele apar insidios si elueaza, in general, un timp indelungat, lent progresiv sau (mai ales in SM) in anumite "trepte" de agravare (bolnavul poate distinge 2-3 sau mai multe trepte in cursul elutiei, adica remarca o agravare evidenta de la o treapta la alta).

2. Semne fizice Pot fi:
- directe, care indica o modificare anatomica sau in functia unei valvule;
- indirecte, care exprima prezenta unor complicatii ale CV.
Aceste semne se pun in evidenta cu ocazia unui examen clinic pentru alte afectiuni sau determinat de tulburari functionale. Semnele revelatoare pentru Cl'sunt:
- Sufluri (cu anumite caractere, asa cum se va arata);

- Modificari ale zgomotelor fundamentale (Z1, Z2);

- Zgomote supraadaugate (clicuri, clacmente, Z3 si Z4);
- Mai rareori, modificari ale socului apexian (amplu in IA si uneori in SA) si alte pulsatii anormale pr&caxd\ace sau in epigastrul superior (cand se dilata excesiv VD);
- Unele modificari ale TA (a carei determinare face parte obligatorie din orice examen medical); formula divergenta atrage atentia spre o IA; mai rareori, o formula convergenta atrage atentia spre o SA severa sau o SM foarte severa;
- Semnele fizice de insuficienta cardiacasunt uneori primele manifestari care duc la descoperirea unei CV: ralurile de staza pulmonara (indicand prezenta fie a unei SM, fie a unei CV aortice decompensate); semnele de insuficienta a VD: hepatomegaliadifuza, turgescenta venelor jugulare, cianoza, edemele periferice, etc, atragand atentia mai ales spre o SM decompensata.
Daca fenomenele de insuficienta a VD sunt foarte exprimate (semne de staza venoasa sistemica excesiva), atentia va fi atrasa spre o leziune tricuspidiana (mai ales o hepatomegalie de staza pronuntata si persistenta, eventual asociata cu ascita, r atrage atentia spre IT; ascita precoce si icterul oliv r atrage atentia spre o ST);
- Tulburarile de ritm- si mai ales fibrilatia atriala, mai rar flutterul atrial - atrag atentia in primul rand spre o SM, iar aparitia tulburarilor de ritm la un bolnav la care se confirma o leziune aortica este un semn de gravitate deosebita;
- Semnele fizice ale unei endocardite bacteriene subacute (paloare, degete hipocratice, petesii, splenomegalie, poliartrita, etc.) pot conduce la cautarea si depistarea unei CV;
- Accidentele trombo-embolice sau trombarteritice vasculo- cerebrale sau in alte teritorii arteriale (in membre, splina, rinichi, plamani, etc), mai ales la bolnavi relativ mai tineri (sub 50 de ani), in lipsa hipertensiunii arteriale, trebuie sa puna problema unei CV latente, eventual complicata cu endocardita sau cu fibrilatie atriala.

3. Semne radiologice

Cu ocazia unor radioscopii sau microradiofotografii de control sau cu alte scopuri, se pot depista unele modificari ale lumului si conuratiei umbrei cardio-vasculare sau modificari in circulatia pulmonara (staza hilara si perihilara) care atrag atentia spre o CV ignorata.

4. Electrocardiografia, fonocardiografia, mecanocardiografia sau cateterismul cardiac pot atrage si ele atentia uneori spre o anumita CV neidentificata pana atunci; aceasta se intampla mai ales in cazuri mai complexe, de CV asociate, cand un defect vaivular mai atenuat poate fi mascat de simptomatologia mai evidenta a altei leziuni vaivulare si doar unele detalii de investigatie instrumentala permit descoperirea si a defectelor "minore", "ascunse".

5. In ultima vreme, ecocardiografia - in modul M, in modul bidimensional sau cu metode Doppier - permite adeseori descoperirea unor leziuni vaivulare, mai ales minore, altfel greu de depistat; este cazul prolapsului de valva mitrala cu sau fara IM, al SM chiar (care este atat de categoric confirmata sau infirmata de examenul EcoCG), al insuficientei aortice si mitrale minore depistate prin metode Doppler etc.

Depistarea activa a CV
- Urmarirea in timp (prin controale periodice sistematizate) a elutiei simptomatologiei - clinice si paraclinice - a pacientilor care au suferit o boala capabila sa produca o CV (reumatism articular acut, colagenoze, etc.) poate surprinde cel mai precoce aparitia semnelor de constituire a unei CV.
- Observarea elutiei in timp a cazurilor la care s-au depistat sufluri, permite diferentierea intre suflurile "inocente" sau "accidentale" si cele "organice", care reprezinta prima manifestare a unei CV. Este necesar examenul complex (clinic, ECG-grafic, radiologie, EcoCG, etc.) pentru precizarea diagnosticului in asemenea cazuri. Este de remarcat ca cu cat se utilizeaza mai multe tehnici de investigare si se urmareste mai atent elutia unor astfel de cazuri, cu atat proportia cazurilor cu sufluri "accidentale" scade.