Situatia epidemiologica a tuberculozei in romania

Situatia epidemiologica a tuberculozei pulmonare" class="text">tuberculozei pulmonare" class="text">tuberculozei in Romania

Incidenta globala a TBC a fost in continua scadere dupa anul 1972 pana in 1985 (55,8%ooo): plecandu-se de la 492,7%000 cazuri noi de tuberculoza in 1950 s-a ajuns la 53,2%000 in 1987, dupa care s-a inregistrat o resurgenta a cazurilor. La copin 0-l6 ani, in anul 1960 erau inregistrate 313,8%ooo cazuri,scazand in 1965 la 92,7%ooo, si apoi in 1987 la 7,8%ooo cu o crestere ulterioara constanta (ajungand in anul 2003 la 44,3%000) -ura 2 si3

Factorii de risc de infectie sunt diferiti de cei de imbolnavire. Cel mai important determinant al instalarii infectiei la un contact cu un caz de tuberculoza activa este severitatea cazului din punct de vedere bacteriologic(infectiozitatea sa). Urmeaza apoi conditiile de expunere (volumul de aer respirat impreuna cu sursa): aglomerarea si intimitatea surselor,timpul petrecut impreuna. La acelasi grad de infectiozitate , aglomerare de persoane si intimitate a contactului , stilul de viata al persoanelor devine un factor de risc de infectie: igiena locuintei si igiena personala. Se observa deci ca factorii de risc de infectie sunt extrinseci organismului. Factorii de risc intrinseci ar putea fi doar eficienta sistemului de clearance al arborelui respirator si tipul de respiratie.

Tuberculoza nu este o boala inalt contagioasa. Daca se ia in considerare infectiozitatea pe unitati de durata a expunerii,tuberculoza apare net mai putin infectioasa ca celelalte boli comunicabile ale copilului. Numai in circumstantele ce permit un contact prelungit cu sursa eliminatoare de bacili, in conditiile unei aerisiri incorecte a incaperilor(conditii de habitat deficitare) si a unor concentratii foarte mari in atmosfera respirata a particulelor infectate se poate ajunge la o rata mare de infectie.

Factorii de risc de dezvoltare a unei boli active dupa o infectie tin in mare masura de caracteristicile intrinseci ale indivizilor: varsta, sex, conformatie corporala, susceptibilitate genetica.

In general ,toate cauzele ce pot altera imunitatea mediata celular duc la un risc crescut de imbolnavire. Totusi trebuie subliniat ca varsta este un factor important pentru aparitia bolii, tuberculoza avand o mare predilectie pentru persoanele tinere

Evolutia fenomenului epidemiologic tuberculos este determinata de masura in care exista conditii pentru raspandirea infectiei si pentru transformarea ei in boala, aceasta la randul ei fiind determinanta pentru nivelul mortalitatii.

Caracterul ambiguu al tuberculozei , de boala infectioasa transmisibila si in acelasi timp de expansiune dependenta de factori de mediu biologic si social, a facut ca indicii epidemiometrici cum ar fi incidenta si prevalenta infectiei, incidenta si prevalenta imbolnavirilor , ca si mortalitatea sa nu-si capete intreaga lor semnificatie decat in cadrul relatiilor complexe dintre infectia tuberculoasa, populatia receptiva si conditiile de mediu.Cresterea continua a organismelor anergice care intra in pubertate , zona inca de mare risc de infectie, atrage dupa sine si modificarea conceptiei dupa care infectia tuberculoasa se deosebeste net de boala tuberculoasa. Datorita particularitatilor varstei , infectia realizata la pubertate nu mai poate fi considerata benigna si inofensiva. Ea reprezinta, prin potentialul imediat de evolutie , premisa anatomica a tuberculozei clinice, intre infectie si boala fiind numai o diferenta de grad.

In anul 1937 , Bruno Lange (citat si de Moisescu) scria ca in Europa Centrala 60% dintre subiecti se contamineaza la pubertate si in primul deceniu postpuberal, pentru ca in cel de-al treilea deceniu , perioada primo-infectiilor sa se incheie.Constatarea valabila pentru acel an si moment epidemiologic s-a dovedit tranzitorie , caci deplasarea continua a primoinfectiei spre varstele mari i-a permis lui F. Schmidt , doua decenii mai tarziu si referindu-se tot la acelasi spatiu geografic , sa afirme ca pana la 15 ani se infecteaza cu bacilul Koch sub 50% din totalul subiectilor , astfel incat majoritatea indivizilor contracteaza primoinfectia dupa aceasta varsta.

Acolo unde alaturi de copii si pubertari care nu si-au realizat infectia virulenta , coexista inca o populatie mare de adulti bolnavi, contaminatori, situatia nu este foarte buna.In aceasta privinta , ancheta daneza Groth-Peterson a demonstrat ca tinerii convertori fac tuberculoza boala mai des decat cei in varsta, grupa cea mai periclitata fiind cea de 15-24 ani.

Facand o atie intre incidenta tuberculozei la pubertari si adolescenti in teritoriile care beneficiaza de un grad de industrializare mai avansata si cele cu economie inca predominant agricola , se poate constata ca valorile incidentei sunt mai scazute la primele decat la secundarele. Se inregistreaza astfel o incidenta de 139,4%000 la varsta de 15-l8 ani in teritoriile industrializate fata de 160%000 in teritoriile agricole pentru anul 1971, industrializarea ca atare , prin conditiile social-economice pe care le creeaza , imprima un curs favorabil al endemiei prin tuberculoza , scazand printre altele si riscul de imbolnavire a pubertarilor si adolescentilor.

Aceasta diminuare a riscului de imbolnavire ar putea fi si mai marcata daca factorii defavorizanti, ca migratia intre medii, stressul, neaplicarea unor masuri de depistare si protectie, nu ar avea in mod tranzitoriu un efect negativ asupra relatiilor dintre boala, varsta si conditii social-economice.

Deplasarea incidentei infectiei catre pubertate si pastrarea varfului juvenil al incidentei imbolnavirilor se insoteste de anumite modificari in structura morbiditatii.

CAPITOLUL II. - SCOPUL LUCRARII

Tema lucrarii raspunde necesitatii reconsiderarii unor notiuni devenite clasice a tuberculozei in perioada pubertatii, reconsiderare care urmareste:

o                        definirea locului si importantei pe care o are tuberculoza la pubertate,

o                        sistematizarea si definirea caracterelor clinice ale formelor de boala la aceasta varsta,

o                        clasificarea si ierarhizarea mecanismelor patogenice de care depinde in ultima instanta si conceptia profilactica si de lupta antituberculoasa.

In acest context general, am considerat de utila prezentarea unor

o                        particularitati legate de aportul examenului bacteriologic si clinico-radiologic in diagnosticarea bolii tuberculoase la aceasta varsta si

o                        a modalitatilor evolutive in functie de asocierea infectiei HIV;

o                       

Cercetarea de fata a avut drept obiectiv:

o       evidentierea aspectului clinic si radiologic a cazurilor de tuberculoza pulmonara pubertara ( 12-l6 ani) internate in anul 2006 in Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanta .

Pentru aceasta evidentiere se iau in considerare urmatoarele puncte :

Distributia lunara , pe sexe, a cazurilor de tuberculoza pulmonara internate in anul 2006;

Repartitia cazurilor in functie de mediul de provenienta;

Distributia cazurilor de tuberculoza pulmonara in functie de varsta;

Distributia cazurilor de tuberculoza in functie de prezenta sau absenta focarului de infectie;

In cazul in care focarul de infectie este pozitiv/ persoana considerata sursa de infectie;

Distributia cazurilor de tuberculoza pulmonara in functie de prezenta sau absenta cicatricii de vaccinare( dimensiunea ei);

Distributia cazurilor in functie de prezenta sau absenta IDR la 2u PPD;

Evolutia la externare in ceea ce priveste BK, microscopia si cultura;

Asocierea tuberculozei pulmonare cu infectia HIV;

Distributia cazurilor in functie de asocierea cu Prednison;

Frecventa principalelor simptome ce au determinat adresarea la medic;

Distributia cazurilor in functie de localizarea leziunilor tuberculoase;

Diagnosticul clinico-radiologic la externare;

Tratamentul instituit standard sau individualizat;

Aspectele clinico-radiologice sugestive de tuberculoza pulmonara;

Evolutia la externare a pacientului;

Unitatea sanitara care a indrumat bolnavul sa se interneze ;